„Eram cu Cristi, Marty Popescu, să-i fie ţărâna uşoară, şi Nuţu Olteanu. Mi-aduc aminte că am imprimat primul nostru album şi când au auzit ce se cânta acolo cei de la Consiliul Cultural, au zis că nu aprobă aşa ceva. Atunci ne-am dus la domnul Păunescu, eram în acea perioadă cu dânsul, şi, mai mult plângând, i-am zis: salvaţi-ne, pentru ca nu vor să ne lase să scoatem acest album. A zis că nu au de să nu vrea pentru că totul era în regulă, nu era nimic greşit nici cu versurile. Trebuia să fii atent când făceai texte, să nu fie bătut vreun apropo la guvernare. Până la urmă ne-a chemat, ne-a zis să stăm jos şi a scos din birou albumul. Ce bucurie a fost! A fost tare, fără el nu am fi reuşit”, îşi aminteşte Nelu.
Primul album al trupei Iris, care purta numele grupului, a apărut în 1984 şi a inclus piesa „Trenul fără naş”, pe versuri de Adrian Păunescu.
„El a participat la o singură piesă. A făcut versurile în 15 minute. Eram acolo, Nuţu cu chitara şi Cristi cu vocea, i-am cântat tema şi in timp ce cântam a scris textul. În rest, noi făceam parte din Cenaclul Flacăra, dar el îşi făcea spectacolul mai mult cu folkiştii lui. Aveau textele respective şi cu ajutorul lor îşi putea face show-ul. Noi îi mulţumim şi acum, sper sa ne audă, că a reuşit sa ne dea o şansa în acea perioadă grea, să fim pe scenă, să ne vadă o mulţime de oameni. Cam asta a fost relaţia. Eram prieteni. Jucam fotbal cu dânsul, eu cu Cristi şi încă câţiva, iar restul stăteau şi dormeau. Noi mereu jucam fotbal, chiar dacă era frig, noroi sau cald. A fost o experienţă extraordinară”, rememorează acei ani Nelu Dumitrescu în interviul acordat în exclusivitate pentru romanialibera.ro.