Atunci cand sediul Bisericii Armene si biserica armeana din Bucuresti au fost puse in pericol prin construirea unui bloc urias in apropiere, bucurestenii au facut scandal, prin organizatiile civice, indiferent de confesiunea careia ii apartineau. Blocul a fost terminat, dar constructorul a fost obligat sa plateasca prejudicii si sa repare monumentul armenilor, care deja capatase fisuri prin prezenta mastodontului din fier si sticla din apropiere. In cazul Catedralei Catolice din Capitala, unde se afla si sediul Arhiepiscopiei, lucrurile sunt in stand-by. Harnicia constructorului si potlogaria politicienilor care au dat aprobari au fost temperate in instanta. Catolicii au castigat procesul, asteptam acum sa fie demolata constructia deja ridicata.
Un caz similar, dar mult mai putin mediatizat se petrece zilele acestea la Constanta. Geamia Hunkiar si sediul Muftiatului din Romania sunt amenintate prin ridicarea ilegala, sustin victimele, a unei constructii aparute peste noapte cu concursul mafiei politice, in frunte cu primarul PSD. In doar sase luni constructia este aproape gata! Muftiatul din Constanta a actionat in justitie proprietarul constructiei si este purtat pe drumuri – s-a ajuns pana acolo incat au fost facute "pierdute" acte pentru a se tergiversa actiunea in instanta! Precum in cazurile precedente, geamia a suferit deja mai multe fisuri, pe masura ce constructia din apropiere se inalta, numai ca foarte putine organizatii civice si institutii media au fost interesate de ceea ce se intampla.
Geamia Hunkiar a fost ctitorita de sultanul Abdulaziz si terminata in anul 1869, situandu-se in zona centrala a orasului vechi (Bulevardul Tomis, nr. 41). Cunoscuta si sub numele de Aziziye, geamia este construita din piatra cioplita de mesteri turci. Are o arhitectura simpla, in stil otoman, cu o invelitoare din olana in patru ape si ziduri groase de 85 cm. Alaturi se situeaza si sediul Muftiatului din Romania.
Timp de secole localnicii musulmani au avut relatii bune cu crestinii. Nu este vorba nici acum despre divergente interreligioase ci, pur si simplu, despre interese financiare. Musulmanii sunt decisi sa lupte pentru dreptul lor si, fireste, au intregul sprijin al Turciei, majoritatea dintre credinciosi fiind turci sau tatari. Este vorba de altfel despre una din formele cele mai pasnice ale islamului existente in Europa – un motiv in plus ca sa fie sprijiniti. Chiar daca, stim bine, atitudinea Turciei nu este foarte prietenoasa in ultima vreme fata de credinciosii crestini, iar Patriarhia ecumenica intampina greutati, este o cauza in care romanii au sansa de a da dovada ca sunt cu adevarat o tara care a meritat sa intre in UE. Ceea ce presupune si un sprijin fara echivoc al minoritatilor religioase. Din pacate, ca de multe ori in Romania, ceea ce se realizeaza la centru se dilueaza in provincie. Nu este vorba de rea-vointa, ci pur si simplu de interese financiare si de imensa prostie.
