Dobânzile pentru creditele în lei cu risc scăzut ar putea coborî sub 6%, la un nivel apropiat de cele pentru euro, împrumuturile în moneda naţională urmând să reprezinte în 1-2 ani peste jumătate din creditul neguvernamental.
Ieftinirea creditului în lei va continua, urmând tendinţa de scădere a dobânzii de politică monetară a BNR, iar creditul în lei pentru achiziţionarea de locuinţe s-ar putea dinamiza, cu costuri apropiate de cele ale creditului în valută, apreciază analiştii Băncii Comerciale Române (BCR). Tendinţa susţinută de scădere a dobânzii de politică monetară se va vedea în dobânzile interbancare, iar cotaţia indicelui ROBOR la 3 luni se va consolida sub nivelul de 4 la sută, estimează analiştii BCR.
„Relaxarea politicii monetare va continua în 2014, iar dacă adăugăm posibila restrângere a stimulilor monetari generoşi furnizaţi pieţei de către băncile centrale, vedem că viitorul creditării este în moneda naţională. Ieftinirea creditului în lei va continua şi am putea vedea dobânzi sub nivelul de 6 la sută pentru creditele cu risc scăzut, foarte apropiate de cele în euro. Estimăm că într-un orizont de unu-doi ani ponderea creditelor în lei va depăşi 50 la sută din totalul creditului neguvernamental“, explică Eugen Sinca, analist şef BCR, într-un comunicat.
A dat semnalul
BCR a luat decizia creditării preponderent în moneda naţională, atât pentru creditele pentru investiţii imobiliare standard, cât şi pentru creditele Prima Casă, de aproape un an, urmând recomandările BNR prin alinierea la cadrul de reglementare pentru protejarea clienţilor de riscul valutar. „Decizia de a credita numai în lei s-a dovedit a fi una vizionară şi benefică, pe termen lung, pentru clienţi. Numărul solicitărilor de credite pentru investiţii imobiliare în lei este în creştere, pentru că tot mai mulţi clienţi optează pentru protecţie maximă împotriva fluctuaţiilor cursului de schimb“, arată Andrew Gerber, director de management al produselor retail în cadrul BCR. Specialiştii BCR au identificat o serie de comportamente pe care le recomandă clienţilor, în cazul deciziei de contractare a unui credit ipotecar sau imobiliar. Potrivit analiştilor BCR, cumpărătorul ar trebui să negocieze cu vânzătorul preţul imobilului în lei, clienţii pot opta, prin soluţii oferite de BCR, în cazul dosarelor la creditul Prima Casă, pentru trecerea de la împrumutul în euro la cel în lei, pot solicita aprobarea financiară a creditului pentru o mai mare siguranţă înainte de găsirea locuinţei sau pot fi ajutaţi de bancă să se încadreze în suma creditului, prin garanţii din partea a până la trei coplătitori. De asemenea, clienţii care primesc salariul pe carduri BCR pot beneficia de o dobândă de 6,82 la sută pe an, formată din ROBOR la 3 luni plus o marjă redusă de 2,3 la sută pe an.
„Prima casă“ merge înainte
Conform specialiştilor din BCR, Creditul Prima Casă îşi păstrează în continuare atractivitatea pentru tineri şi familiile tinere, pentru că poate fi accesat pe o perioadă de 30 ani, beneficiază de un avans minim de 5 la sută, iar comisionul de analiză a creditului este zero. BCR are în prezent o cotă de piaţă de 45 la sută în programul Prima Casă. Banca Comercială Română, membră a Erste Group, este cel mai important grup financiar din România, cu active de peste 16 miliarde euro.
Cât a scăzut costul până acum
De câte ori au fost puşi să aleagă între euro sau lei pentru un împrumut ipotecar – Prima Casă sau credit clasic –, românii au ales într-o proporţie covârşitoare (peste 90%) moneda europeană, arată o analiză a revistei Capital. Şi asta pentru simplul motiv că dacă s-ar fi împrumutat în lei ar fi plătit cu mult mai mult decât la euro. Recenta scădere a dobânzii-cheie de către BNR se resimte în piaţa monetară peste aşteptări.
La începutul lunii iulie, BNR a redus dobânda-cheie pentru prima oară în ultimele 15 luni, cu 0,25%, până la minimul istoric de 5%, surprinzând uşor piaţa, care se aştepta mai degrabă la o menţinere. După circa o lună de zile, dobânzile de împrumut din piaţa monetară pentru scadenţa de 3 luni (Robor 3 luni) coborâseră cu un pas mai mic decât o făcuse BNR, mai exact cu mai puţin de 0,1% faţă de nivelul de dinainte de scădere, respectiv la 4,55% (29 iulie), de la 4,63% (1 iulie). La începutul lunii august, BNR a surprins iar piaţa, dar mai accentuat, tăind dobânda-cheie cu un pas curajos de 0,5%, până la un nou minim istoric de 4,5%. Numai că de data aceasta tăierea a fost urmată de o scădere mai accentuată în piaţa monetară, Robor la 3 luni coborând până vineri (9 august) cu mai mult de 0,6%, până la 3,92%, cel mai mic nivel din istorie. Se pare că recenta declaraţie a guvernatorului BNR că are o ambiţie personală să vadă costul la creditele în lei egalizat cu cel la creditele în euro se resimte accentuat în piaţa monetară.
Mai mult, guvernatorul a îndemnat jurnaliştii prezenţi la conferinţa organizată cu ocazia Raportului trimestrial pe inflaţie să explice publicului că împrumuturile în euro au un cost invizibil, şi anume cursul de schimb, care îşi va arăta impactul în timp.
Ce spun cifrele
Dacă cineva ar fi încercat să ia un credit în lei pe 30 de ani prin Prima Casă prin care să finanţeze achiziţia unui apartament de 50.000 euro echivalent (220.000 lei) pe 29 iulie, înainte de tăierea dobânzii de politică monetară de către BNR, ar fi plătit o rată de 1.315 lei, arata Capital. Şi asta pe cea mai ieftină variantă posibilă, respectiv cea cu o marjă de 1,9%, deşi mai toate băncile au acordat până acum credite în lei prin Prima Casă la o marjă de 2,5%. Dacă ar mai fi existat plafon la euro prin Prima Casă, un credit echivalent ar fi avut o rată de 233 euro (1.025 lei). Cum se poate observa cea mai ieftină variantă pe lei presupunea o rată cu 28% mai mare în echivalent lei decât varianta pe euro. Dacă s-ar fi mers pe marja de 2,5%, rata ar fi fost cu 36% mai mare. Cum preţurile locuinţelor sunt covârşitor în euro, acelaşi apartament de 50.000 euro ar fi presupus pe 9 august accesarea unui credit de 210.772 lei (47.500 euro), cam cu 1% mai mult decât în urmă cu două săptămâni, când necesita un împrumut de 209.000 lei. Cu toate acestea, deşi creditul e cu aproape 1% mai mare, pe fondul creşterii cursului euro, rata rezultată este cu 5,7% mai mică, respectiv de 1.239 lei (pentru varianta cu 1,9% marjă).
Dacă ar mai fi existat varianta în euro la Prima Casă, rata era similară 233 euro, însă în echivalent lei uşor mai mare, de 1.034 lei. Prin urmare, distanţa dintre costul la lei şi cel ipotetic la euro s-a diminuat simţitor, acum rata la lei fiind cu 20% mai mare decât ar fi fost la euro. Pentru creditele cu marjă de 2,5%, rata la lei şi-ar fi diminuat ecartul faţă de euro la 28%. Cea mai mare diferenţă între lei şi euro se vede la scadenţe mai mari. Dacă am fi luat un credit pe 25 ani, atunci rata la Prima Casă în lei ar fi fost cu 24% mai mare decât cea la euro (1.405 lei vs 1.129 lei – 257 euro) anterior deciziei BNR şi diferenţa s-ar fi redus la doar 17% în prezent (1.335 lei vs 1.139 lei – 257 euro).
Punctul de echilibru
Unde ar avea creditele în lei acelaşi cost cu cele în euro? Echilibrul este la o dobândă de 4,23%, ceea ce ar presupune un Robor la 3 luni de numai 2,33%. Faţă de nivelul din prezent, de 3,92%, ar fi necesară o coborâre cu 1,6 puncte procentuale (1,6%). Cu alte cuvinte, BNR ar trebui să reducă dobânda-cheie cu încă 1,5 puncte procentuale, mai exact până la 2,5%. Cine ar crede într-un astfel de scenariu? Cei mai optimişti analişti spun că la finalul anului BNR va duce dobânda la 4%, respectiv cu 0,5 puncte procentuale mai jos decât în prezent. Poate că BNR nu va ajunge să taie încă 1,5% din dobânda-cheie, dar dacă va apela la o reducere suplimentară de 0,75%-1%, probabil că atunci românii vor alege covârşitor creditele în moneda naţională, scăpând astfel de frica variaţiei cursului euro, acel cost invizibil pe care îl invoca guvernatorul BNR. S-ar putea ca pentru înclinarea balanţei spre lei să fie de ajuns o reducere de 0,5% a dobânzii-cheie şi o presiune mai mare a BNR în piaţa monetară, după cum vedem că se întâmplă acum. E puţin probabil ca guvernatorul BNR să fi riscat să declare că probabil din toamnă creditul în lei va fi mai accesat decât cel în euro dacă nu ar avea instrumentele necesare care să conducă la acest lucru. Când Isărescu a pre-anunţat, surprinzând pe toată lumea, că urmează un ciclu de tăieri ale dobânzii-cheie, analiştii se aşteptau la reduceri mai târzii şi mai puţin ample. Acum că lucrurile s-au întâmplat peste aşteptări, conform celor declarate de guvernatorul BNR, este foarte posibil ca ceea ce a previzionat recent Isărescu să se şi întâmple. Şi să nu mai fie o surpriză.
Şi ING mizează pe lei
Creşterea creditării în lei este utilă şi necesară, cu atât mai mult cu cât perspectiva adoptării monedei euro se îndepărtează, a declarat Mişu Negriţoiu, chairman ING Bank, într-un interviu acordat AGERPRES.
„Cel mai mare risc în timpul crizei financiare asupra sectorului bancar, a politicilor monetare şi a populaţiei a fost riscul valutar. Oamenii nu ar trebui să-şi asume riscuri de derapaj ale monedei naţionale sau monedelor străine din motive independente de ei. Ei trebuie să contracteze datorii în moneda în care câştigă. Şi societăţile comerciale contractează credite în valută numai în limita veniturilor în valută (din exporturi). Văd util şi necesar să crească creditarea în lei, cu atât mai mult cu cât perspectiva adoptării monedei euro se îndepărtează“, a spus Mişu Negriţoiu despre orientarea creditării spre moneda naţională.
De asemenea, oficialul ING Bank susţine că reducerea ratei cheie la 4,5% reprezintă semnale pozitive pentru piaţa creditului, aflat în teritoriul contracţiei. Însă efectele acestei relaxări monetare asupra creditului vor fi probabil limitate şi se vor face simţite cu întârziere, întrucât piaţa creditului suferă şi din cauza situaţiei cererii interne. „Ilustrative în acest sens sunt ratele de dobândă pentru creditele noi în moneda locală care la jumătatea acestui an se află aproape de minimele istorice, în vreme ce creditarea per ansamblu se contractă în termeni anuali (singurul produs care înregistrează un avans este cel al creditului în lei acordat companiilor, însă şi acesta a încetinit în iunie; performanţa acestui produs vine din înlocuirea creditului în valută începând cu luna iunie 2012, pe fondul resurselor limitate de la băncile mamă şi al legăturilor bancare importante cu Grecia, aflat într-o situaţie problematică anul trecut).
Pe lângă situaţia cererii interne, care ar putea fi ajutată de o revenire a creditului (cele două putând astfel forma un ciclu virtuos), majoritatea datelor economice recente sunt în favoarea relaxării politicii monetare (chiar şi producţia industrială, care a înregistrat o creştere anuală medie de 7% în primele cinci luni ale anului, arată semne de oboseala – scădere lunară de 10% în luna mai)“, a explicat Negriţoiu.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat într-o conferinţă de presă că Banca Naţională a României (BNR) va face tot posibilul să se apropie cu dobânda la creditele în lei de cele în valută. Potrivit acestuia, creditul în lei este încă relativ scump, dar el se va ieftini. Isărescu a subliniat că resursele băncilor în valută nu mai au aceeaşi fluenţă, aceeaşi fluiditate şi acelaşi cost scăzut ca în trecut, iar băncile-mamă au devenit mai zgârcite, având şi ele probleme. Consiliul de
Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis reducerea dobânzii-cheie la 4,5% pe an de la 5% pe an, începând cu data de 6 august 2013.
