Judecătorii au rupt inţelegerea cu societăţile de asigurare

Înainte de a putea fi pus în practică, acordul dintre CSA şi CSM a căzut. Cel mai important aspect al înţelegerii viza stabilirea unor limite rezonabile pentru daunele morale din vătămări corporale şi decese.

La numai câteva luni după ce a fost parafat şi înainte de a-şi face efectul, protocolul dintre Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi Consiliul Suprem al Magistraturii a fost anulat. Importanţa documentului stătea, în primul rând, într-o analiză pe care mai multe organisme ce reprezintă piaţa asigurărilor o puneau la dispoziţia magistraţilor care judecă cazuri privind sumele cuvenite victimelor din accidente rutiere sau familiilor acestora, ca urmare a unor vătămări corporale grave sau decese. Respectiva analiză, publicată deja sub forma unui ghid, lua în considerare jurisprudenţa din România şi din alte ţări şi stabilea anumite sume orientative pe care judecătorii le-ar fi putut acorda pentru astfel de cazuri. Aceste sume sunt de sute de ori sub nivelul acordat de anumite ins­tanţe din România. Un astfel de document s-ar fi putut dovedi extrem de important pentru societăţile de asigurare care sunt deja obligate, în sute de cazuri, să plătească sume care uneori depăşesc un milion de euro. În prezent, singurul reper privind suma maximă pe care o pot primi victimele accidentelor este valoarea maximă impusă de normele europene, adică cinci milioane de euro. Pe ansamblul anului trecut, societăţile de asigurare din România au fost nevoite să aloce, sub formă de plăţi efective sau de rezerve pentru procesele în desfăşurare, peste 1,2 miliarde de lei. În fapt, aproximativ 20% din daunele plătite de asigurători vin din zona vătămărilor corporale sau deceselor din accidente.

Viaţă scurtă

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au luat decizia de a anula înţelegerea cu CSA pe neaşteptate, în urmă cu o săptămână. Purtătorul de cuvânt al instituţiei ne-a informat că motivarea acestei decizii nu a fost încă redactată, dar că urmează să fie făcută publică în cel mai scurt timp. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pe de altă parte, se pare că nu a fost informată, nici înainte şi nici după ce membrii CSM au luat respectiva decizie. Într-o altă ordine de idei, măsura CSM ar putea avea legătură, după cum afirmă unele surse, cu situaţia tensionată din interiorul instituţiei.Protocolul a fost semnat de către preşedintele CSA şi de fostul preşedinte al CSM, Alina Ghica. Aceasta din urmă a fost, între timp, revocată din Consiliu, şi nu fără scandal.

Planuri bine puse la punct

Lipsa unor reglementări clare în domeniu a dat idei de busi­ness unor avocaţi întreprinzători. Ceea ce pentru unii este o nenorocire pentru alţii reprezintă o oportunitate neaşteptată. Şi nu este vorba de familiile victimelor. „Specialiştii“ în domeniu pretind între 50% şi 70% din valoarea despăgubirilor, după cum arată Cosmin Vasile, partener la Casa de avocatură Zamfirescu, Racoţi, Predoiu. Cum în România există deja mai multe decizii care acordă victimelor despăgubiri de sute de mii şi chiar de peste un milion de euro, câştigurile „vânătorilor de daune morale“ sunt substanţiale.

Avocaţii specializaţi în daune îşi construiesc adevărate reţele cu ajutorul cărora reuşesc să afle în timp real despre cazurile care se pretează la plata unor despăgubiri substanţiale. Relaţiile acestor „profesionişti“ se întind în Poliţie, dar şi în sistemul medical. Extrem de cinici, „profesioniştii daunelor“ selectează situaţiile cele mai tragice, care au potenţial de ştire de presă. „Ei nu preiau orice speţă. Caută cazuri sociale, dramatice, cu impact mediatic. Un părinte care a lăsat singuri trei copii, o familie nevoiaşă care şi-a pierdut unicul copil, cazuri în care sunt implicate personalităţi locale. Astfel, pot impresiona mai uşor completele“, dezvăluie un avocat. Un caz relevant a fost deja relatat de Capital. O familie a primit un milion de euro pentru accidentarea gravă a copiilor. Era imposibil ca rudele fetiţei să fi putut declanşa acţiunea în justiţie, în condiţiile în care trăiau sub pragul sărăciei şi erau şi analfabeţi. Procesul respectiv a fost judecat într-o perioadă foarte scurtă de timp, de doar câteva luni.

Ce conţinea „Ghidul vătămărilor“

Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Fondul pentru Protecţia Victimelor Străzii au elaborat un document care era în centrul acordului dintre CSM şi CSA. Ghidul citat realizează o contabilizare a valorilor acordate de instanţe victimelor şi, de asemenea, propune o grilă cu valori ale despăgubirilor pe care specialiştii consideră că ar trebui să le practice companiile în negocierile cu familiile victimelor. Potrivit documentului, raportat la salariul mediu pe economie, sumele medii plătite în România sunt de patru ori mai mari decât media europeană. În ceea ce priveşte legislaţia, în comparaţie cu alte ţări din UE suntem departe de o re­gle­mentare uniformă. În ţările nordice, de exemplu, daunele morale nu există sau se acordă sume modice, în timp ce în Italia media despăgubirilor urcă spre 300.000 de euro pentru pierderea unui frate sau copil.În România avem deja cazuri în care instanţele au decis ca asigurătorii să plătească peste
1 milion de euro.

Cea mai mare despăgubire sare de 1,2 milioane de euro şi, în acest moment, aproape că nu există companie care să nu fi plătit o daună de cel puţin 1 milion de lei.

Concret, autorii documentului propun câteva valori pe care le consideră optime după ce au analizat sumele acordate ca despăgubiri în România şi în mai multe state reprezentative ale UE. Aceste sume depăşesc câteva zeci de mii de euro, pentru cazul cel mai grav în care un copil minor îşi pierde unul dintre părinţi.

1,2 milioane euro este cea mai mare sumă primită, câştigată în instanţă de o familie afectată de un accident rutier grav.