Persoanele cu averi mari vor fi verificate de către un departament special înfiinţat în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Administrare Fiscală(ANAF). Potrivit preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar, ţinta verificărilor vor fi aproximativ 200-300 de persoane, mai ales patroni care au omis în ultimii ani să-şi înregistreze veniturile în contabilitatea firmei. Potrivit legii, persoanele fizice ale căror venituri reale depăşesc cu mai mult de 50.000 de lei sumele declarate vor plăti un impozit de 16% pe diferenţă. Controalele ar urma să înceapă la jumătatea anului viitor, după ce departamentul special înfiinţat se va pune pe picioare. În timp, autorităţile ar putea ajunge chiar până la confiscarea averilor considerate a fi dobândite în mod ilicit, în condiţiile în care proiectul de modificare a Constituţiei susţinut de preşedintele Traian Băsescu va fi pus în practică.
Big Brother Blejnar
Actul normativ care consfiinţeşte înfiinţarea noului departament al ANAF dă puteri aproape absolute autorităţilor. Astfel, într-o primă etapă, persoanele vizate nu vor fi nici măcar notificate de începerea verificărilor, iar terţii sau instituţiile statului care deţin informaţii asupra averilor în verificare vor fi obligate să le furnizeze Fiscului. Verificarea persoanelor cu venituri mari se va efectua în mai multe etape, care vor determina în final starea de fapt fiscală reală, în funcţie de care se va stabili dacă se poate dovedi provenienţa veniturilor şi dacă se va aplica impozit.
Adevărata miză a controlului averilor
Iniţiativa controlului averilor riscă să devină o pârghie de hărţuire a unor importanţi oameni de afaceri, potrivnici puterii. Pentru ca verificările să poată fi făcute, Fiscul ar trebui să deţină declaraţii de patrimoniu a celor verificaţi, ori acelaşi Fisc şi Minister al Finanţelor nu doreşte sau consideră că nu e necesară completarea acestor declaraţii. Cum poţi judeca ce bunuri a căpătat un individ într-o perioadă de timp dacă nu ştii ce lichidităţi băneşti sau ce alte bunuri avea acesta la începutul perioadei de verificare? Consultanţii fiscali consultaţi de România Liberă afirmă că neintroducerea declaraţiilor de patrimoniu este rezultatul unei rezistenţe din partea clasei politice.
„Va veni inspectorul şi va întreba de unde am avut bani să îmi construiesc o vilă căci nu am declarat că aş fi avut vreun venit. Oricine îi va putea spune că a făcut contrabandă cu carburanţi în Clisura Dunării înainte de 2000 şi că i-au rămas de atunci banii necesari achiziţiei”, spune Gabriel Biriş, avocat în cadrul firmei Biriş&Goran. Potrivit lui, după 10 ani intervine prescripţia şi persoana controlată nu va mai putea fi trasă la răspundere, nici măcar pentru contrabandă.
Atât Biriş cât şi un alt consultant chestionat de România Liberă, anume Gabriel Sincu, de la Mazars afirmă că, dacă Fiscul ar dori cu adevărat ca sistemul să funcţioneze, ar trebui introduse declaraţii de patrimoniu. Acestea ar urma să arate patrimoniul individului la un anumit moment de referinţă. „Sentimentul meu este că la nivelul Ministerului Finanţelor nu se doreşte introducerea acestora”, spune un consultant fiscal. „Fără aceste declaraţii situaţia este la fel de clară ca şi o ecuaţie în două necunoscute. Ştim cu toţii că unu plus unu fac doi însă nu ştim de unde provin unităţile”, spune Sincu.
Adoptarea declaraţiilor de patrimoniu la o anumită dată ar echivala însă cu o amnistie fiscală pentru cei care au obţinut ilicit averi înainte de data respectivă. „În absenţa declaraţiei de patrimoniu oricine va putea spune că a obţinut bunul respectiv anterior anului verificat”, spune Sincu. In plus consultanţii aşteaptă ca Finanţele să adopte şi instrucţiuni referitoare la aplicarea celor trei metode de verificare. „Va trebui explicat cum se face corelarea dintre veniturile firmei, persoanei, etc”, spune un consultant. „După părerea mea, deocamdată, e doar o legislaţie care să dea bine la FMI, fără aplicabilitate practică”, afirmă Gabriel Sincu.
Lista ruşinii
Într-o primă etapă, organele fiscale vor efectua o analiză pentru a stabili riscul probabil pentru un grup de persoane fizice sau pentru cazuri punctuale, la solicitarea unor instituţii sau autorităţi publice.
Selectarea persoanelor fizice care vor fi verificate se va realiza din lista persoanelor care depăşesc riscul minim acceptat de administraţia fiscală, în funcţie de nivelul riscului şi de capacitatea de efectuare a verificărilor fiscale prealabile documentare.
Puşi în faţa faptului împlinit
Persoanele vizate vor fi anunţate abia după ce a fost stabilită o eventuală culpă. Potrivit legii, în cazul în care rezultatul verificării fiscale prealabile documentare reprezintă o diferenţă semnificativă între veniturile realizate de persoana fizică, calculate în baza situaţiei fiscale personale şi veniturile declarate de aceasta sau de plătitorii de venit, organul fiscal comunică avizul de verificare persoanei fizice ce a făcut obiectul verificării fiscale prealabile documentare.
În funcţie de datele colectate, organele fiscale pot înceta verificarea sau pot trece în etapa următoare de verificare fiscală, care presupune un control mai amănunţit al tuturor documentelor disponibile şi în care pot fi solicitate şi terţe persoane pentru a da declaraţii.
Cum se stabileşte suma impozabilă?
– Metoda sursei şi cheltuirii fondului constă în compararea cheltuielilor efectuate de o persoană fizică cu veniturile declarate în perioada verificată. Metoda se bazează pe principiul că orice cheltuială în exces faţă de valoarea declarată a veniturilor reprezintă venit impozabil nedeclarat.
– Metoda fluxurilor de trezorerie constă în analiza intrărilor şi ieşirilor de sume în conturile bancare, precum şi a intrărilor şi ieşirilor de sume în numerar, pentru a stabili mişcările de disponibilităţi băneşti şi asocierea acestor mişcări cu sursele de venit şi utilizarea acestora.
– Metoda patrimoniului permite stabilirea bazei impozabile ajustate pentru o persoană fizică verificată, analizând creşterea, respectiv descreşterea patrimoniului net al acesteia.
Se confiscă averi?
Proiectul de modificare a Constituţiei, care îl are ca principal susţinător pe şeful statului, Traian Băsescu, aduce o modificare în privinţa felului în care sunt privite averile în România. Astfel, documentul propune excluderea din legea supremă a sintagmei “ averea se prezumă a fi licită”. România este ultima ţară a UE care are în Constituţie această precizare. În lipsa acestei precizări se poate merge până la confiscarea averilor.
Aflaţi aici opiniile avocatului Gabriel Biriş despre iniţiativa Guvernului.
