Românii anticipează noi majorări de impozite şi taxe, astfel încât aşteptările privind preţurile au crescut în martie, în timp ce guvernul este supus în continuare unei puternice presiuni internaţionale pentru reducerea deficitului bugetar, se arată într-un studiu realizat de GfK, potrivit NewsIn.
În România, indicatorul aşteptărilor privind preţurile, calculat de GfK, se situează, pentru primul trimestru din 2011, la 19,7 puncte. La mijlocul anului 2010, românii au avut de suportat o majorare cu cinci puncte procentuale a taxei pe valoarea adăugată. Urmare a controverselor pe această temă, aşteptările privind preţurile au crescut la 14 puncte în august. În perioada următoare, însă, indicatorul s-a calmat, iar până în ianuarie a scăzut la cota de -15,3 puncte.
În prezent, românii anticipează noi majorări de impozite şi de taxe, astfel încât aşteptările privind preţurile au crescut în martie cu 29,7 puncte. Guvernul român este supus în continuare unei puternice presiuni internaţionale pentru reducerea deficitului bugetar, având în vedere ajutoarele financiare ce i-au fost acordate de către Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Uniunea Europeană. La aceasta se adaugă inflaţia, care actualmente se situează la nivelul de 6%, se arată în raportul GfK.
Starea de spirit a consumatorilor europeni este dominată actualmente în special de creşterea inflaţiei şi de cotele înalte ale datoriei publice. Aceasta este una din concluziile recentului studiu Europa Climate efectuat de GfK, care oferă o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economică, preţurile şi veniturile, precum şi asupra disponibilităţii de cumpărare a consumatorilor din Austria, Bulgaria, Cehia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, România şi Spania. Aceste zece ţări însumează circa 80% din populaţia totală a celor 27 state membre ale UE.
În prezent, efectele crizei financiare şi economice continuă să se manifeste în mod foarte diferit în diversele ţări ale Uniunii Europene. În timp ce Germania s-a detaşat pe deplin încă de anul trecut de evoluţia celorlalte ţări europene, alte state, mai ales Spania, Marea Britanie şi majoritatea ţărilor est-europene, resimt încă din plin urmările recesiunii, care este cea mai gravă de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, apreciază GfK.
Inflaţia constituie tema dominantă în Europa în această perioadă. Creşterea preţurilor de consum şi costurile ridicate ale benzinei şi ţiţeiului împovărează bugetul consumatorilor europeni. Deosebit de afectată de aceste evoluţii este Marea Britanie, unde inflaţia s-a amplificat de la 3,3% în luna noiembrie a anului trecut la 4,4% în februarie 2011 – chiar dacă între timp s-a înregistrat o uşoară scădere până la cota de 4%. Banca Centrală Europeană a reacţionat recent faţă de creşterea inflaţiei, procedând pentru prima dată de la începutul crizei financiare la o majorare cu 0,25 puncte de bază a dobânzii de referinţă, care a ajuns astfel la 1,25%.
Cea de-a doua problemă majoră o constituie amploarea datoriei publice în diversele ţări. A fost necesar, pe de o parte, ca în special ţările europene mari să aloce sume importante pentru Fondul European de Stabilitate Financiară. Pe de altă parte, toate guvernele naţionale au fost nevoite să disponibilizeze masiv fonduri pentru stabilizarea, respectiv stimularea activităţii economice. Actualmente, cea mai ridicată datorie publică în interiorul UE o înregistrează Italia cu 118,9% din produsul intern brut.
Rezultatele prezentate constituie un extras din extensia internaţională a studiului „GfK Climat de consum MAXX” şi se bazează pe sondajele efectuate lunar din însărcinarea Comisiei Europene în rândul consumatorilor din toate statele membre ale Uniunii Europene.
