Miniştrii de finanţe din România şi Bulgaria au lăudat ieri, în două declaraţii separate, modul în care ţările lor şi-au condus finanţele publice. Ce au cele două ţări au în comun? faptul că au intrat cu greu în Uniunea Europeană şi sunt cele mai slab dezvoltate. Ce le desparte? Faptul că doar Bulgaria a arătat o disciplină bugetară remarcabilă în ultimul deceniu.
“Nu mai tăiem, stimulăm”
Ministrul român de finanţe, Gheorghe Ialomiţianu a spus că România a luat măsuri bune şi crede că multe ţări din Uniunea Europeană ar fi trebuit să ia unele măsuri de reducere a deficitului bugetar aşa cum a făcut România. Despre faptul că România a avut în trimestrul al doilea cea mai mică creştere economică din UE, de doar 0,3%, ministrul a spus că a fost “o creştere mică, dar sănătoasă”.
“Eu cred că lucrul cel mai important este să dăm bani pentru investiţii în vederea creării locurilor de muncă. Ne bazăm pe toţi investitorii străini de bună credinţă”, a mai spus ministrul Finanţelor, întrebat despre analiza Reuters conform căreia premierul Emil Boc a fost un elev model al austerităţii predate de FMI, dar turbulenţele globale de pe pieţe, creşterea economică slabă şi privatizările întârziate l-ar putea forţa “să taie mai adânc”.
Guvernul a tăiat salariile bugetarilor cu 25% şi a ridicat TVA de la 19% la 24% la jumătatea lui 2010, după ce timp de un an şi jumătate a susţinut că nu este nevoie de măsuri severe de reducere a deficitului bugetar. Totuşi, acesta a rămas la un nivel ridicat iar anul 2011 se va încheia cu un deficit cuprins între 4 şi 5% din produsul intern brut.
“Acum, noi punem condiţii”
Nici guvernul bulgar nu pregăteşte noi măsuri anticriză deoarece economia ţării este pe un trend de creştere, a spus ministrul Finanţelor de la Sofia, Simeon Djankov, citat de Novinite. Ministrul a subliniat că povara fiscală pentru companii în Bulgaria este cea mai mică din Uniunea Europeană, iar ţara se remarcă în privinţa stabilităţii macroeconomice. Bulgaria este “un exemplu economic” pentru Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE), susţine el.
“Noi am păstrat situaţia sub control, alţii nu au reuşit. În urmă cu trei luni am fost la Washington şi le-am spus despre proiectul nostru pentru un Pact de Stabilitate Financiară. Am primit mai multe invitaţii să merg din nou în SUA şi să le dau mai multe detalii”, a spus oficialul, referindu-se la propunerea de limitare prin lege a deficitului bugetar. Prevederea ar putea fi inclusă chiar în Constituţia Bulgariei.
“Modelul unui pact pentru stabilitate financiară nu este ceva nou. Suntem doar una dintre ţările care au început să-l implementeze, alături de Germania sau Finlanda. Americanii sunt într-o situaţie mai proastă decât noi în privinţa politicilor fiscale. În mod cert trebuie să înveţe de la noi”, a adăugat şeful finanţelor Bulgariei.
Dacă în 2009 Bulgaria era pregătită să se alăture zonei euro şi i s-a spus să aştepte, acum situaţia fiscală a ţării este mai bună decât cea din zona euro, iar Bulgaria va aştepta să-şi depună candidatura până la stabilizarea situaţiei. “Vrem să ne alăturăm zonei euro, dar avem condiţii în privinţa politicilor fiscale comune. Suntem foarte activi, motiv pentru care ne-am alăturat Pactului Euro-Plus”, a explicat Djankov.
“Care criză?”
Ministrul a respins temerile unor economişti că actuala criză de pe bursele mondiale s-ar putea înrăutăţi, afirmând că aceiaşi economişti au negat existenţa crizei când aceasta a apărut iniţial. Statele Unite au o problemă cu datoriile, însă mare parte din agitaţia presei este cauzată din cauza lipsei de subiecte din timpul verii, consideră Djankov.
Ministrul bulgar s-a arătat îngrijorat în privinţa situaţiei Franţei, din cauza expunerii unor bănci franceze faţă de Grecia şi nu din cauza unor posibile probleme de îndatorare a statului. “Nu există riscuri pentru depozite. De fapt, depozitele din băncile bulgăreşti sunt în creştere. Tot mai mulţi străini îşi depun banii în băncile noastre, mai ales din Grecia şi România”, a declarat Djankov.
După colapsul financiar de la sfârşitul anilor ’90, Bulgaria a intrat într-un progrm dur de stabilizare financiară care a inclus paritatea fixă a levei faţă de euro şi menţinerea bugetului pe plus. Bulgaria a fost lovită de o recesiune destul de severă în 2009 dar a reuşit să revină pe creştere încă din 2010. Bugetul a intrat în 2009 pe deficit, după cinci ani consecutivi de excedente, însă datoria publică a crescut nesemnificativ, până la 16%, Bulgaria trecând astfel pe ultimul loc în UE, ocupat până în 2008 de România.
Update: Bancherii bulgari confirmă interesul grecilor şi românilor
O investigaţie a cotidianului 24Ceasa, bazată pe datele oferite de Banca Naţională Bulgară (BNB), arată că depozitele cetăţenilor străini în băncile bulgare au crescut cu 18 milioane de leva (9 milioane de euro) în perioada mai-iunie, în timp ce depozitele companiilor străine au crescut cu 49 de milioane de leva (aproape 25 de milioane de euro), scrie Newsin.
În ultimele luni, s-a înregistrat în special o creştere a numărului de cetăţeni şi companii elene care îşi deschid depozite la băncile bulgare, a declarat directorul MKB Unionbank, Maria Ilieva. Ea crede că principalul motiv este siguranţa oferită de băncile bulgare. Ea a notat că şi cetăţenii români sunt din ce în ce mai interesaţi să îşi ţină economiile în Bulgaria.
La rândul lor, reprezentanţi ai UniCredit Bulbank au confirmat că multe depozite au fost deschide de cetăţeni greci şi români în ultimele luni. Tendinţa ca cetăţenii greci şi români să îşi ţină fondurile în Bulgaria se datorează ratei bune a dobânzii oferite de instituţiile financiare bulgare, în comparaţie cu cele elene şi române, dar şi faptului că existe grupuri bancare reprezentate pe pieţele din toate cele trei ţări, potrivit Piraeus.
