Banca Centrală a luptat împotriva efectelor turbulenţelor politice reducând finanţările în lei pentru bănci. Leul s-a apreciat (în doua parte a crizei politice), dobânzile au crescut. Ieri, băncile s-au putut împrumuta fără restricţii iar leul a slăbit.
Din noiembrie 2011, Banca Centrală a început să pompeze mai mulţi lei în piaţă în speranţa că în acest mod va ajuta economia (surplusul de lei urma să fie redirecţionat spre finanţarea mediului economic). Nu prea s-a întâmplat asta, poate şi pentru că finanţările acordate băncilor erau pe termen scurt-1 săptămână-şi nu exista certitidinea că robinetul va rămâne la fel de deschis pe termen lung. Surplusul de lei s-a reflectat mai degrabă în deprecierea monedei naţionale faţă de euro (în condiţiile în care celelalte valute regionale se apreciau) ceea ce denotă că multe bănci au folosit banii oferiţi de BNR pentru a repatria valută. Criza politică a accelerat această tendinţa de depreciere (la un moment dat leul pierdea peste 4% faţă de euro în iulie) astfel încât BNR a fost nevoită să intervină ocolit pentru că vânzările de valută, estimate la 500 milioane euro în iulie nu au slăbit prea mult cererea. Am avut deci din 6 august plafonări repetate în cadrul licitaţiilor repo, băncile primind mai întâi 6 milliarde lei, apoi 5, în final doar 4. Nevoia de lei a dus la aprecierea monedei naţionale în faţa euro, pânâ la un nivel existent înaintea declanşării crizei politice (4,45 lei vineri). Ieri însă, strategia a fost abandonată iar băncile au avut din nou lei la discreţie, fără plafon (suma adjudecată a fost de 13 mililarde lei) iar asta se simte deja în curs: leul a pierdut 0,67% ( de la 4,4595 lei vineri, euro a urcat la 4,4898 lei).
De ce a schimbat brusc macazul BNR? Creşterea dobânzilor la lei fâcea viaţa mai grea statului care avea dificultăţi tot mai mari în a se finanţa la costuri rezonabile (Finanţele au respins în august trei din cele cinci licitaţii pentru vânzare de titluri de stat, considerând că randamentul cerut de bănci este prea mare, iar Trezoreria a împrumutat doar1,4 miliarde lei, puţin peste jumătate din suma vizată). Cum criza politică a intrat într-o fază mai relaxată, BNR pare să prefere o scădere controlată, lentă, a monedei naţionale unei creşteri a dobânzilor. Rămâne de văzut cum se va reflecta asta în randamentele titlurilor de stat în această lună, Ministerul Finanţelor având programate licitaţii în valoare de 3,3 miliarde lei.
Ce urmează? „În viitorul apropiat BNR va lăsa leul să se deprecieze” afirmă analistul financiar Florin Câţu, care consideră că Banca Centrală nu putea risca să lase piaţa fără lichiditate pe termen lung în condiţiile în care economia încetineşte. Câţu avansează şi un nou prag de echillibru: 4,6 lei/euro.