România, Italia şi Ungaria sunt ţările europene cele mai afectate de secetă. Cu toatea acestea, sub 20% din fermierii români şi-au asigurat recoltele.
Un raport privind producţia globală agricolă, realizat recent de către Departamentul de Agricultură al Statelor Unite ale Americii, avertizează că România, Italia şi Ungaria sunt ţările europene cele mai afectate de seceta prelungită. Fenomenul s-a manifestat în această vară în întreaga lume, provocând un dezastru agricol la nivel mondial. Care sunt riscurile şi ce măsuri preventive şi scheme de despăgubire au conceput, pentru viitor, autorităţile publice, în scopul combaterii efectelor secetei şi reducerii costurilor unor astfel de calamităţi naturale?
Fermierii care au asigurare vor primi despăgubiri de până la 80%
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) analizează măsurile necesare pentru a plăti despăgubiri cultivatorilor în vederea limitării efectelor negative ale secetei. Potrivit ministrului de resort, dacă anul acesta fermierii vor înregistra pierderi mai mari de 30% faţă de media veniturilor din ultimii trei ani, vor fi despăgubiţi într-o proporţie de 80%, însă numai cei care au încheiat o asigurare.
După perioada de recoltat, vor fi evaluate toate pagubele pe care le vor suferi fermierii la culturile agricole, pentru a despăgubi pierderile de venit înregistrate, atât pentru fermierii organizaţi ca IMM-uri, cât şi pentru categoria producătorilor individuali. Aceasta din urmă se referă la acei fermieri care nu fac parte din categoria IMM-urilor, dar care exploatează teren arabil şi au înfiinţat culturi în toamna anului 2011 şi în primăvara anului 2012.
Aceştia vor beneficia de acordarea unui ajutor de minimis, de 7.500 euro/hectar – plafonul maxim agreat de Comisia Europeană.
Numărul estimat al celor care vor beneficia de ajutorul de minimis este de 558.000 de fermieri, suprafaţa care se estimează a fi acoperită fiind de circa 2 milioane hectare teren arabil din totalul de 9 milioane hectare pe care îl are România.
Resursele care ar fi alocate de la bugetul de stat sunt în jur de 40 milioane euro, potrivit ministrului Agriculturii.
Totuşi, 80% din fermieri nu au asigurare
Riscurile standard acoperite prin poliţele agricole emise de majoritatea societăţilor de profil sunt grindina, ploile torenţiale, furtuna, incendiile, îngheţurile timpurii de toamnă, îngheţurile târzii de primăvară şi alunecările de teren.
Din cauza caracterului foarte extins şi a faptului că sunt greu cuantificabile, riscurile catastrofale precum seceta, gerul de iarnă sau inundaţiile nu pot fi incluse în asigurare, deşi fermierii fac presiuni asupra societăţilor de profil. În plus, nici o companie de reasigurare nu primeşte aceste riscuri.
În schimb, în sprijinul
agricultorilor, statul român subvenţionează minimum jumătate din prima anuală aferentă asigurărilor de culturi agricole.
În plus, dimensiunile extrem de reduse ale pieţei de profil obligă companiile locale să practice cote de asigurare de cel puţin două ori mai mici decât cele din ţările dezvoltate ale Europei.
Dacă în străinătate acestea ajung la 6%-8%, în România procentele sunt de 3%, până la 3,5%, în unele cazuri ajungându-se şi la cotaţii de 1,8% până la 1%, potrivit reprezentanţilor companiei FATA Asigurări, lider pe piaţa asigurărilor agricole.
Chiar şi în aceste condiţii,
doar 20% până la 25% din suprafaţa cultivată în România este acoperită prin asigurare, segmentul agricol reprezentând sub 1% din totalul subscrierilor realizate anual de asigurători, adică 20 milioane euro pe an.
Mai mult decât atât, asigurările agricole au o rată de penetrare mult mai mare în rândul asociaţiilor, societăţilor şi al fermierilor care exploatează suprafeţe mai mari şi scăzută în rândul „micilor fermieri”.
Aceştia practică o agricultură de subzistenţă, pe 1-2 hectare de teren, şi deţin, ca pondere, circa 40% din suprafaţa agricolă cultivată, soluţia pentru aceştia din urmă fiind asocierea, spun specialiştii, mai ales în condiţiile subvenţionării a 50% sau 70% (în funcţie de riscurile cuprinse) din prima de asigurare agricolă pentru persoanele juridice.