Bucureştiul va fi ajuns din urmă în 2018 de către Sofia, capitala Bulgariei, acesta fiind anul în care reţeaua de metrou din ţara vecină va ajuge la o lungime de 63 de kilometri, doar cu 7 kilometri mai puţin decât actuala reţea a Metrorex. Ideea construcţiei metroului din Sofia este veche însă lucrările de realizare a reţelei au demarat de abia în anii 90. În 1998 bulgarii au deschis primii kilometri de metrou, iar întreaga lor reţea a fost realizată în anii scurşi de atunci. În medie, după 1990 vecinii de la sud de Dunăre au realizat 2 kilometri de linie anual, românii doar 400 de metri.
După deschiderea magistralelor 1 şi 2 în perioada 1998-2012, cu o lungime însumată de 40 de kilometri, se află în lucru magistrala 3 lungă de 19 kilometri şi programată să fie încheiată, potrivit estimărilor municipalităţii sofiote, în 2018. Anul viitor este planificată încheierea lucrărilor de extindere a magistralei 1 până la aeroportul Sofiei, magistrala urmând să numere suplimentar încă şapte staţii.
Strategia Bucureştiului: Votăm una, facem alta
Spre deosebire de România, unde responsabilii derulează proiectele de dezvoltare a metroului într-un ritm determinat de diferite conjuncturi politice, economice şi electorale, Sofia şi-a realizat şi extins reţeaua pe baza unui plan general de transport al Capitalei, aprobat de guvernul acestei ţări. La Bucureşti de abia acum se pune problema accesării fondurilor UE pentru realizarea metroului, bulgarii au folosit deja fondurile UE, în proporţie de 50%, la realizarea celei de-a doua magistrale. In plus la sud de Dunăre ritmul lucrărilor nu a fost uriaş dar a fost constant. La Bucureşti derularea lucrărilor a avut loc în hopuri. În 1991 s-a dat în funcţie o staţie (Pantelimon) şi legătura de la Republica spre aceasta. Până în 2000, deci în nouă ani nu s-a mai deschis nici un kilometru de tunel ci doar 3 staţii, două la Basarab, una la Gorjului. In anul menţionat s-a mai deschis legătura Basarab-Griviţa-1Mai, după care lucrările au trenat până în 2008 când s-a inugurat legătura Nicolae Grigorescu – Saligny cu patru staţii. În cei cinci ani scurşi de atunci Ministerul Transporturlor şi Metrorex au mai reuşit de a deschide încă două staţii, anume Jiului şi Parc Basilescu. În zona Drumul Taberei, pe magistrala V, lucrările în loc să avanseze, acestea mai degrabă stau. Proaspăt venit la putere, primul guvern Victor Ponta a tăiat anul trecut, la rectificare, sumele de bani necesare construirii. Prevederea financiară iniţială, de 380,9 milioane lei, a fost tăiată la 178,9 milioane lei şi ulterior, în 2013, la doar 95 de milioane de lei. Din aceşti bani nu se poate construi nici măcar un kilometru.
Doar 20% din locuitorii Capitalei au acces la metrou
In plus proiecte aprobate anterior de Guvern, bătute în cuie, aprobate de Parlament, dar şi de finanţatori internaţionali, precum linia de metrou Gara de Nord – Otopeni sunt anulate, în pofida avantajelor clare. Pentru acest proiect Banca de Dezvoltare a Japoniei a fost deacord să ne îmrpumute o treime din bani, aproximativ 300 milioane de euro în condiţii avantajoase, anume creditare pe 25 de ani, cu 7 ani perioadă de graţie şi 1,5% dobândă. Restul banilor ar putea veni din credite BEI sau fonduri UE, deci efortul buegtar nu ar fi uriaş. Cu toate acestea, ministrul Fenechiu vrea anularea proiectului susţinând că pe noua linie ar circula doar pasagerii de la Otopeni (5 milioane pe an, echivalentul unei medii zilnice de 15.000 de călătorii). Gheorghe Udrişte, fost director Metrorex, vorbeşte însă de 185.000 de călătorii zilnic, trafic demonstrat de studiile făcute de japonezi şi asigurat nu atât de pasagerii de pe Otopeni, cât de sutele de mii de angajaţi ai firmelor din zonă şi de locuitori din nordul Capitalei. Aici se află de altfel grosul economiei Bucureştiului. In prezent doar 20% din locuitorii Bucureştiului au acces facil la reţeaua de metrou, spune fostul director. Reţeaua trebuie extinsă în zonele Drumul Taberei, Pantelimon, Alexandriei, Colentina deoarece soluţii de ameliorare a traficului de suprafaţă nu mai există.
