Administraţia combinatului ArcelorMittal Galaţi încheie anul cu rezultate financiare negative, 2013 fiind cel de al cincilea an în care combinatul funcţionează cu pierderi. Acest fapt se datorează, în principal, scăderii cererii de tablă groasă de pe piaţa laminatelor, ca urmare a reducerii, pe fondul crizei economice, a investiţiilor în proiecte de infrastructură.
Directorul general al combinatului, Bruno Ribo, spune însă că sunt motive pentru un „optimism rezonabil” pentru a doua parte a lui 2014, când este previzibilă o creştere a cererii de tablă groasă: „În privinţa pieţei, în 2013 am avut o piaţă dificilă, cu o concurenţă destul de dură. Noi avem două tipuri de produse, table groase şi rulouri. Ceea ce am văzut în a doua jumătate a acestui an, pe fondul scăderii activităţii pentru proiecte pentru infrastructură, piaţa a căzut în ceea ce priveşte tabla groasă, atât ca volum de desfacere, cât şi ca preţuri. Viziunea noastră de acum este că primul semestru al anului viitor va fi oarecum în linie cu ce a fost până acum, dar suntem optimişti, la modul rezonabil, pentru cea de a doua parte a anului viitor pentru că vedem posibile îmbunătăţiri, mai ales pe tablă groasă”, ne-a declarat Bruno Ribo.
Chiar dacă este al cincilea an consecutiv cu pierderi, totuşi rezultatele financiare ale ArcelorMittal înregistrează un trend pozitiv: „În ceeea ce priveşte rezultatele financiare, avem un trend pozitiv, crescător, pentru că am reuşit să reducem mult din pierderi, dar, cu toate acestea, în 2013 vom fi în zona de neprofitabilitate. Este, de fapt, al cincilea an consecutiv de pierderi financiare şi lucrăm din greu pentru a ieşi din această situaţie”, a mai precizat directorul general al combinatului.
Supravieţuirea depinde de preţul energiei
În cei cinci ani în care au fost înregistrate pierderi, a fost foarte vizibilă atitudinea de susţinere din partea companiei mamă, Grupul ArcelorMittal, care a dat undă verde unor investiţii în retehnologizare şi modernizări, a căror valoare totală este de peste 200 de milioane de euro. Trecerea activităţii la rezultate financiare pozitive depinde de costurile energiei: „Din 2009, noi am investit peste 200 de milioane de euro. Acest lucru explică nu doar atitudinea grupului ci şi a domnului Mittal, personal, pentru combinatul de la Galaţi. Domnul Mittal a venit în România pentru a ne sprijini în eforturile noastre de a ne explica atitudinea cu privire la preţul energiei. Chiar dacă suntem sprijiniţi masiv, de cinci ani, de către compania mamă, obiectivul nostru este să revenim peste linia de zero. Legat de acest obiectiv, una din marile provocări pe care le avem este aceea a costurilor energetice. Această problemă trebuie rezolvată cât de repede este posibil, pentru că nu putem supravieţui unei posibile creşteri explozive a costurilor energetice. Decidenţii politici au făcut un pas în vara acestui an, dar impactul pozitiv al acestor măsuri a fost mic şi va fi acoperit de evoluţia din următorul an. Noi nu solicităm o favoare, ci solicităm acele măsuri aplicate în alte ţări ale Uniunii Europene”, a mai declarat directorul general al ArcelorMittal Galaţi.
Costurile, la nivelul companiilor din vest
Chiar şi în aceste condiţii, dificile din punct de vedere financiar, au fost obţinute performanţe tehnologice care contribuie şi la îmbunătăţirea rezultatelor financiare: „În privinţa operaţiunilor, pot spune că pe fluxul primar am avut cei mai buni indicatori de performanţă înregistraţi vreodată la combinat. Este important şi pentru mediu, pentru că prin îmbunătăţirile indicatorilor de consum, am consumat cu 10% mai puţin cocs pentru aceeaşi cantitate de fontă, ceea ce are un impact pozitiv şi asupra mediului. Acest lucru este important şi din punctul de vedere al costurilor şi spun acest lucru pentru că competiţia cu care ne confruntăm în zona noastră, bazinul Mării Negre, este una dintre cele mai competitive, poate chiar cea mai competitivă din toată lumea. În privinţa costurilor, suntem acum aproape la nivelul celor mai bune companii din vestul Europei, la nivelul grupului nostru, desigur”, a precizat Bruno Ribo.
Rulori sau tablă groasă
O altă realizare a fost flexibilizarea activităţilor din sectorul de laminoare: „În zona de laminoare, am reuşit să implementăm modulul de flexibilitate, care înseamnă că atunci când piaţa este bună pe rulouri să ne concentrăm pe rulouri, iar când piaţa este bună pe tablă groasă, să ne ducem pe laminoarele de tablă groasă. Fiabilitatea a fost bună. Este rezultatul schimbării complete a mentenanţei, pe care am început-o în urmă cu trei ani”, a mai adăugat Ribo.
