Companiei Naţionale Căile Ferate Române SA (CFR), subordonată Ministerului Transporturilor, i-a venit nota de plată după ce s-a ambiţionat, inexplicabil, să atribuie un contract în valoare de 300 de milioane de euro unei asocieri de firme a cărei ofertă la licitaţia aferentă, desfăşurată în 2011, a fost apreciată în mai multe rânduri drept inadmisibilă atât de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cât şi de către Curtea de Apel Bucureşti (CAB).
Contractul priveşte lucrări de modernizare a liniei de cale ferată Vinţu de Jos-Simeria (44 kilometri lungime) în vederea creşterea vitezei de circulaţie a trenurilor la 160 de kilometri la oră şi este finanţat, în proporţie de 85% din fonduri de coeziune ale Uniunii Europene.
O decizie de zilele trecute a Curţii de Apel Bucureşti (CAB) obligă compania să reevalueze oferta asocierii conduse de firma Swietelsky după ce a respins-o drept necâştigătoare.
CAB mai obligă CFR SA să pună în aplicare decizii anterioare ale aceleaşi instanţe ce stabileau că oferta asocierii conduse de FCC, este inadmisibilă. Decizia vine la două săptămâni după ce CFR SA a semnat chiar şi contratul de execuţie a lucrărilor cu FCC. Graba semnării acestui contract în condiţiile la care pe rolul CAB existau la acel moment două dosare privind licitaţia este, iarăşi, de neînţeles. Aceasta cu atât mai mult cu cât cel puţin două decizii anterioare ale CAB dădeau dreptate asocierii conduse de Swietelsky.
Decizia emisă zilele trecute de către CAB ”obligă autoritatea contractantă să reevaluze oferta depusă de asocierea FCC Construccion S.A.-Alpine Bau GmBH-Azvi S.A.-S.C. Straco Grup S.R.L. de la etapa evaluării admisibilităţii acesteia cu respectarea Deciziilor CNSC nr. 2526/C4/2535/01.08.2012 şi nr. 4641/C4/5130/17.12.2012 şi a Deciziilor civile nr. 3371/01.10.2012 şi 346/28.01.2013 pronunţate de CAB”. În deciziile invocate CAB arăta că oferta FCC este inadmisibilă. Astfel în decizia 346, CAB menţiona: ”petenta CN de Căi Ferate CFR SA trebuia să constate inadmisibilitatea ofertei în cauză ( a FCC – n.red.) şi să facă aplicarea art 81 din HG 925/2006 care obligă comisia de evaluare la respingerea ofertelor neconforme”.
În aceaşi decizie, CAB arăta: ”CN de Căi Ferate SA nu are decât soluţia de a reevalua ofertele cu respectarea strictă a considerentelor exărimate în decizia CNSC (…) prin care s-a reţinut inadmisibilitatea ofertei prezentate de FCC-Alpine Azvi Straco”. Opinia judecătorilor a contat prea puţin şi conducerea CFR SA a făcut tot cum a tăiat-o capul, semnând în final contractul cu FCC.
CFR are orbul găinilor
Potrivit argumentelor invocate în faţa CNSC şi CAB de către asocierea Swietelsky, argumente acceptate de instanţe, oferta FCC nu putea fi considerată conformă din 3 motive mari şi late. FCC ar fi jonglat termenul de execuţie. Cel propus în ofertă a fost de 32 de luni şi cu toate acestea CFR SA a dat punctajul maxim de 100 de puncte, deşi această notă trebuia acordată doar în cazul unui termen de execuţie de 30 de luni. Jongleria a constat în faptul că FCC a declarat că cele două luni diferenţă reprezintă de fapt organizarea de şantier, anterioară începerii lucrărilor şi ca urmare termenul efectiv ar fi de doar 30 de luni. In al doilea rând oferta spaniolilor conţinea documente cu semnături diferite ale aceloraşi persoane, iar FCC nu a dovedit prin documentele prezentate că beneficiază de sprijin necondiţionat la efectuarea lucrărilor în cazul în care ei, din diferite motive, nu le pot face. Cu toate aceste lipsuri CFR SA s-a ambiţionat să îi declare câştigători, iar factura ambiţiei va fi plătită acum de contribuabili.
Pagubele? Daune de cel puţin câteva zeci de milioane de euro
Potrivit unor surse din cadrul contractului, oricare dintre părţi poate cere acum despăgubiri la CFR SA. FCC le va putea cere dacă CFR îi va rezilia contractul, Swietelsky le va putea solicita pentru neaplicarea deciziilor judecătoreşti. Valoarea despăgubirilor ce vor fi plătite nu atât de competenţii directori generali ai CFR SA care încasează lunar şi 9.000 de euro, cât de plătitorii de taxe, va atinge zeci de milioane de euro, respectiv o cotă de profit de 5-10% pe care l-ar fi avut constructorul dacă ar fi făcut lucrările, aplicată la valoarea contractului. Se pot adăuga alte daune pe care constructorii le-ar putea suporta la rândul lor faţă de subcontractori.
Un al doilea mare risc este pierdere banilor europeni. Deoarece durata de execuţie a lucrărilor este de doi ani şi jumătate, iar banii europeni nu pot fi decontaţi mai târziu de 2015, valoarea neefectuată a lucrărilor de la acel moment va fi suportată din resursele şi aşa reduse ale bugetului public. George Micu, directorul general semnatar al contractului nu a răspuns ieri telefonic, chiar informat fiind despre subiectul întrebărilor noastre.
Daunele plătite din bani publici, criteriu de performanţă la Transporturi?
Intrebat în urmă cu o săptămână de presă dacă salariul de 9.000 de euro încasat de George Micu, directorul semnatar al contractului cu FCC nu e cumva prea mare, ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a acuzat presa de populism şi a spus că acest salariu încurajează ”performanţa” directorilor generali de la Transporturi, printre care şi cel al CFR SA. Relu Fenechiu nu a explicat şi cum va răspunde conducerea CFR SA în ipoteza foarte probabilă a plăţii unor daune de zeci de milioane de euro din bugetul de stat şi a pierderii sute de milioane de euro, finanţare europeană.