Valoarea contractelor de parteneriat public-privat va putea fi suplimentată cu până la 50% în cazul unor lucrări sau servicii care nu au fost prevăzute în proiectul iniţial, dar au devenit necesare.
Posibilitatea a fost dată prin derogare de la legea parteneriatului public privat nr.178/2010, adoptată acum un an, şi a fost decisă de Guvern marţi, printr-o ordonanţă de urgenţă. Majorarea va fi ” o chestiune de execpţie” susţine Guvernul potrivit Mediafax.
Potrivit vechilor prevederi legale depăşirea valorii putea avea loc doar ulterior publicării prealabile a unui nou anunţ de participare. In noua formă va fi suficientă o negociere cu investitorul.
„Prin derogare şi ca o chestiune de excepţie, partenerii publici pot atribui un contract de parteneriat public-privat, printr-o procedură de negociere fară publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, pentru lucrările sau serviciile suplimentare care nu sunt prevăzute în proiectul estimat iniţial şi nici în contractul iniţial de parteneriat public-privat (PPP) şi care au devenit necesare, ca urmare a unei situaţii neprevăzute, pentru execuţia lucrării sau serviciilor descrise de acestea, cu condiţia atribuirii contractului investitorului privat care a contractat respectiva lucrare sau serviciu”, este decizia Guvernului.
Cât de excepţionale sunt majorările?
Deşi pare o chestiune pur teoretică, iar România nu are încă parteneriate-public-private, portiţa deschisă marţi de Guvern una este periculoasă. Trebuie precizat că majorarea contractelor la Transporturi, nu este doar o chestiune de „excepţie”, ci este regula. Majoritatea contractelor importante de drumuri naţionale şi autostrăzi au suferit astfel de modificări în sus ale preţurilor, pe varii motive. Tot pe baza unor aşa zise negocieri, de genul celor prevăzute în noua ordonanţă, banii încasaţi de cei trei regi ai asfaltului care lucrează la autostrada Moara Vlăsiei-Ploieşti s-au majorat cu cel puţin 25% (aproximativ 40 de milioane de euro). Invocând o chestiune excepţională şi imprevizibilă, respectiv calitatea proastă a pământului de fundaţie a autostrăzii, constructorii au cerut, în cadrul unui proceduri simulate de negociere cu Compania de Drumuri, un preţ de aproape 90 lei pe tona de balast care înlocuia pământul, când acesta pe piaţă costa vreo 60 de lei tona.
Dacă ne gândim că valoarea unui contract de concesiune poate fi de ordinul miliardelor de euro, portiţa legală deschisă de Guvern poate băga sute de milioane de euro în buzunarul investitorului privat.
Unele din cele mai importante proiecte de parteneriat public-privat la Ministerul Transporturilor, cel puţin, sunt concesiunile autostrăzilor Comarnic-Braşov-Făgăraş şi Centura sud Bucureşti la profil de autostradă, proiecte prevăzute a fi realizate prin PPP.
In plus chestiunea „lucrărilor sau serviciilor neprevăzute”, care obligă la acordarea majorării este total nepotrivită. Spre deosebire de un contract clasic de lucrări, derulat pe baza principalei prevederi în domeniul achiziţiilor publice, respectiv OUG 34/2006, şi în care proiectarea e făcută de beneficiarul-stat, într-un PPP proiectarea revine de regulă investitorului. Ca urmare acesta nu are de ce să fie plătit suplimentar, cu 50% din valoarea contractului iniţial, pentru că a făcut un proiect prost sau că nu a descoperit atunci când a făcut oferta diferite lucruri care mai târziu îl afectează la buzunar.
Ce spun specialiştii?
Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) se spală pe mâini de prevederea Guvernului. „Noi nu am avut nicio contribuţie şi nu am fost consultaţi. Proiectul a fost realizat de Unitatea pentru PPP din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Acesta a copiat exact, cel puţin în legea PPP, prevederile OUG 34/2006”, spune un oficial ANRMAP sub protecţia anonimatului.
Unitatea PPP din cadrul SGG a refuzat ieri să explice care a fost raţiunea modificării legii PPP. Posibilitatea majorării cu 50% a valorii în cazul unui PPP nu este rea în sine. În practică însă, cel puţin în cazul achiziţiilor publice desfăşurate sub umbrela OUG 34, se abuzează de ea, spune avocatul Florin Irimia de la SCPA Ceparu & Irimia. „Sunt cazuri, spre exemplu la construirea unei autostrăzi când apare o situaţie excepţională. Spre exempu, cade un mal. In mare parte însă nu se respectă cerinţa legală de imprevizibilitate a circumstanţelor. Aplicarea prevederii se face abuziv şi lasă de dorit”, spune el.
Alina Stancu Bârsan, partener al firmei de avocatură Peli Filip afirmă că prevederea este oarecum imprecisă şi tine să precizeze că erorile şi lipsurile nu îndeplinesc exigenţele legale care trebuie să stea la baza majorării contractului. In plus ea afirmă că prevederile în sine nu vor face mai atractive pentru investitori proiectele PPP, atât timp cât există alte „probleme deja clasice în legătură cu aceste proiecte, cum ar fi cele legate de dificultatea finanţării”.
Lista guvernamentală a proiectelor PPP
-Autostrăzile Comarnic – Braşov, Sibiu – Piteşti, Ploieşti – Buzău – Focşani, Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, centurile nord şi sud ale Capitalei.
– Hidrocentrala Tarniţa – Lăpuşteşti, unităţile 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, termocentrala Doiceşti, proiectul AGRI de transport al gazelor naturale lichefiate Azerbaidjan-România. – Canalul Siret-Bărăgan (200 milioane euro), 10.000 de locuinţe în Ghencea-Bucureşti şi proiectului imobiliar Esplanada din Capitală.
– Canalul de navigaţie Dunăre – Bucureşti şi podul rutier peste Dunăre Brăila – Tulcea. – Şase spitale regionale de urgenţă dar şi un penitenciar.
Comentaţi pe blogurile RL oportunitatea majorării contractelor PPP cu 50%.