„Să vă dau un exemplu. Şeful unei bănci româneşti s-a adresat justiţiei pentru a obţine executarea unui debitor care nu îşi plătise o casă. Aceasta era într-o vineri. Luni debitorul s-a dus la procuratură, l-a reclamat pe şeful băncii că ar face parte dintr-un grup infracţional, miercuri acesta a fost chemat de procurori care au decis că face parte dintr-un grup infracţional, culmea, al cărui membri sunt necunoscuţi. Chiar dacă eşti nevinovat chestiunile acestea îţi tulbură liniştea”. Acesta este răspunsul care îi vine în primul rând în minte directorului regional al unei importante firme româneşti, prezentă şi în Republica Moldova, atunci când e rugat să meţioneze trei diferenţe între mediul de afaceri din Republica Moldova şi România. „Tribunalele comerciale sunt o catastrofă”, conchide acesta.
Astfel de experienţe ţin departe de vecinii noştri de la est marii investitori, în pofida fiscalităţii reduse comparativ cu România şi a atitudinii pro-europene a guvernului de coaliţie de la Chişinău. De la înfiinţarea celor aproximativ 8 zone economice libere pe teritoriul ţării până la finele anului 2009 fuseseră investiţi 125 milioane de dolari SUA. La mijlocul anului 2008 nivelul investiţiilor în zonele economice libere era de 108 milioane de dolari, ceea ce arată că în 16 luni în acestea s-au investit doar 17 milioane de dolari SUA. In toată Moldova s-au investit până la finele lui 2009 1,6 miliarde de dolari, adică jumătate din cât se investeşte într-un an în România. Desigur diferenţele de mărime a celor două ţări sunt considerabile.
„În Republica Moldova dacă la un produs nu faci reclamă şi în limba rusă aceasta denotă lipsă de respect”, spune Florin Pogonaru, şeful Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, acţionar al unor firme prezente şi în republica vecină. Limba rusă nu e însă limbă oficială în Moldova, iar peste 90% din locuitori vorbesc româna.
„Nu te poţi aştepta la vreun ajutor din partea funcţionarilor doar pentru că eşti român”, a spus ieri unul dintre participanţii la Forumul „Investiţiile româneşti în Republica Moldova, provocări şi perspective”, organizat de casele de avocatură „Ţuca Zbârcea”(România) şi Ţurcan Cazac (Rep.Moldova).
„Succesul trebuie să se bazeze pe datele afacerii, nu pe bunăvoinţa funcţionarilor”, răspunde un oficial moldovean.
„Sunt o serie de mituri despre Republica Moldova care nu întotdeauna aparţin realităţii şi sunt exagerate”, răspunde Dumitru Dediu, consilier al primului-ministru pentru investiţii străine la întrebarea cât de mare este pericolul reprezentat de aşa-zişii racheţi în ţara vecină. Dediu este un tânăr şcolit în Olanda care vorbeşte româna cu un uşor accent american, explicaţia fiind, probabil, faptul că este totodată consultant al firmei americane de consultanţă în management, McKinsey&Company.
Moldovenii promit regim fiscal avantajos investitorilor străini
„Avem cele mai mici salarii pentru munca calificată. În România şi Bulgaria acesta este 4 euro pe oră, în Ucraina 2 euro pe oră, iar în Moldova 1,1 euro pe oră”, enumeră Doina Cebotari, consilier al primului-ministru, principalul avantaj competitiv al ţării vecine. Moldovenii au chiar salariu mai mic decât chinezii din zonele Zheijiang sau Shanghai. Problema este că populaţia redusă numeric (4 milioane locuitori) combinată cu salariile reduse fac neinteresantă Republica Moldova pentru cei care se adresează pieţei moldoveneşti. „Modelul de dezvoltare nu se bazează în principal pe consumul intern. Ne adresăm celor care vor să producă la noi, apoi să exporte”, spune Dumitru Dediu. Producători importanţi de produse alimentare, precum francezii de la Lactalis, îşi exportă caşcavalul fabricat în Republica Moldova în ţările CIS.
Pe lista avantajelor urmează nivelul ridicat de educaţie. „70% din populaţie a urmat studii secundare superioare, iar aceasta clasează Moldova pe locul 4 european, fiind devansată doar de Elveţia, Suedia şi Germania”, spune Cebotari. În plus Republica Moldova se caracterizează prin stabilitate, iar impozitul pe profit e zero (urmând a deveni 10% din 2012). Republica Moldova este o ţară ce oferă acces la 775 milioane de consumatori, adică 500 de milioane ai UE, restul din ţările CIS. 70% din exporturile Moldovei către UE se fac pe baza schemei preferenţiale de export, ceea ce înseamnă că nu li se aplică contingente sau taxe vamale.
Care e regimul fiscal
Comparativ cu România, nu încap discuţii că acesta este mai avantajos în ţara vecină. Dacă la noi impozitul pe profit e 16%, în Moldova e deocamdată 0%. TVA în România este 24%, în ţara vecină e 20%. Cheltuielile cu asigurările sociale ale unei firme în România sunt de 20,8% minim la angajator şi 10,5% la angajat, în timp ce în ţara vecină cotele sunt 6% la angajat, 23% la angajator, putând însă scădea până la 6%. Impozitul pe venit e progresiv, cota minimă fiind 7%, iar cea maximă fiind de 18% (se acordă o deducere de 500 de euro pe an). În plus în zonele economice libere (Chişinău, Ungheni, Otaci, Valcaneş, Taraclia, Tvardiţa şi Bălţi), investitorilor li se promite că vor beneficia timp de 10 ani de legislaţia în vigoare la momentul înfiinţării firmei, de cotă înjumătăţită pe impozitul pe profit, de scutire de TVA sau accize în cazul mărfurilor importate în zonele libere, prelucrate în acestea şi exportate.
