Marea Britanie şi o serie de state vulnerabile din zona euro, precum Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania, sunt cele mai expuse la riscurile presupuse de revenirea preţului petrolului la 100 de dolari pe baril, care ameninţă creşterea economică, potrivit unei analize Reuters, citate de Mediafax.
Costurile mai ridicate ale tuturor mărfurilor petroliere, de la benzină la păcură, kerosen şi multele produse care cuprind o componentă a petrolului reprezintă practic o taxă suplimentară, într-o perioadă când perspectivele economice ale unor ţări sunt foarte fragile.
Majoritatea analiştilor nu cred că petrolul va reveni la maximul istoric din 2008, de 147 de dolari pe baril, deoarece producătorii dispun de capacitate în exces.
Economia globală şi, în mai mare măsură, cea europeană, sunt vulnerabile însă şi la niveluri mai reduse faţă de acest maxim.
„De fiecare dată când ponderea sectorului energetic în economia globală a ajuns la 9%, am intrat într-o criză majoră. S-a întâmplat în anii ’80, ca şi în 2008. Acum suntem la circa 7,8% şi, dacă depăşeşti 100 de dolari pe baril, să zicem până la 120 de dolari pe baril, ajungi la acel 9%”, comentează Sabine Schels, commodity analyst la Merrill Lynch.
Creşterea preţurilor petrolului a făcut presiuni asupra Băncii Angliei să crească dobânda de politică monetară pentru a atenua inflaţia deja ridicată, spun unii economişti.
Deprecierea euro din cauza crizei datoriilor de stat simultan cu aprecierea cotaţiilor barilului creează totodată o povară greu de suportat pentru economiile mai slabe din zona euro, precum Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania.
Prin contrast, Elveţia şi unele ţări est-europene vor reuşi să facă faţă presiunilor datorită monedelor puternice care reduc efectele creşterii preţurilor denominate în dolari.
Preţul petrolului Brent a atins vineri 99 de dolari pe baril, iar cotaţia de pe piaţa americană varia în jurul nivelului de 90 de dolari pe baril. Analiştii anticipează că petrolul va depăşi 100 de dolari pe baril în primul trimestru al acestui an.
