În fiecare an, un copac îşi adaugă câte un inel. Astfel de fenomene înseamnă zeci de milioane de euro transferate suplimentar de la stat la constructori. „Expertul în claimuri” – una dintre cele mai bănoase ocupaţii din România – este cel care vânează orice greşeală a statului pentru a cere suplimentări la plată în favoarea celor care au obţinut la licitaţie contracte pe bani puţini. Astfel, Compania de Autostrăzi şi CFR, societăţi subordonate Ministerului Transporturilor, varsă anual în buzunarele constructorilor zeci de milioane de euro, pe lângă sutele de milioane plătite pe contractele propriu-zise.
Pretenţiile, numite şi claimuri, sunt uneori justificate, spre exemplu în situaţiile în care statul a întârziat să pună la dispoziţia constructorilor terenurile sau avizele necesare. Alteori, motivele sunt puerile. Constructorii cer CNADNR să le suporte daunele de plată proprietarilor de culturi agricole după ce acestea au fost distruse de pământul depozitat de ei sau de drumurile tehnologice realizate. „Există notificări de genul solicitării de prelungire a duratei de execuţie a lucrărilor deoarece în lunile de iarnă a nins”, spune Alin Câmpeanu, director pentru proiecte cu finanţare externă din CNADNR. „A existat un caz în care o companie a formulat pretenţii deoarece trebuia să scoată apa de ploaie din şanţurile lucrării”, spune un fost director general al CNADNR. Pe calea ferată o pretenţie stupidă întâlnită de un consultant este cea a unui constructor care a cerut mai mulţi bani deoarece pomii care trebuiau scoşi din pământ se îngroşaseră în cei câţiva ani scurşi de la începerea lucrărilor.
Zeci de milioane de euro plătite anul trecut
Suma plătită în 2009 de către CNADNR cu titlul de pretenţii se ridică la aproximativ 10 milioane de euro. Acestora li se pot adăuga alţi bani pentru claimuri care încă se judecă, cum ar fi cele cerute de Astaldi pentru Centura Piteşti Est. Anul trecut, compania a primit 72 de cereri preliminare de pretenţii, din care nouă au fost fundamentate şi cu documente. Cele mai multe notificări, respectiv 23, au fost formulate de Astaldi – FCC, care construieşte Autostrada Arad-Timişoara. În topul cererilor au mai figurat firmele Bogl (Centura Sibiu) şi Pantechniki (DN 6), cu câte 13 revendicări, şi Garboli-Tirena Scavi, cu şase revendicări. Cei mai mulţi bani au fost încasaţi de Garboli-Tirena Scavi pentru lucrările de pe DN 6 (6,7 milioane de euro) şi de asocierea israeliană Roichmann& Asthrom – 4,9 milioane de euro pentru DN 1 Braşov-Şercaia.
La CFR, firma austriacă Porr, care a primit contractul de reparare a magistralei Câmpina-Predeal, a întocmit peste 100 de notificări de claimuri, în valoare de peste 12 milioane de euro. Stadiul lucrărilor este de 30%, deşi acestea trebuie definitivate în toamna acestui an. Potrivit unei decizii recente, CFR va trebui să plătească companiei Astaldi, care modernizează linia ferată Fundulea-Lehliu, 6,7 milioane euro. Astaldi are alte pretenţii, în valoare de 31 milioane euro, pentru sectorul Lehliu-Feteşti.
Cine sunt autorii de claimuri?
Formularea pretenţiilor nu se face după ureche. Companiile care au câştigat con-trac-tele tocmai pentru că aveau cele mai ieftine oferte îşi angajează specialişti care să transforme orice potenţială greşeală a statului în sursă de profit. Uzual, salariul unui astfel de specialist atinge 8.000-10.000 de euro pe lună. Alteori, vânătorii de greşeli ale CNADNR şi CFR apelează la firme de profil. Acestea sunt plătite cu 5% din valuoarea claimului obţinut. Formulatorii de pretenţii au cursuri specializate de arbitraj, de soluţionare a disputelor, de formulare de pretenţii, organizate sub egida unor insti-tu-ţii sau specialişti bine cunoscuţi în domeniu. „Cum firma de stat de cele mai multe ori are temele nefăcute, rata de succes la CNADNR e mare. Constructorii fac câte cinci claimuri, ştiind de la început că le vor fi plătite două, şi chiar şi aşa e bine pentru ei”, spune directorul unei companii de construcţii.
