Executivul şi BNR intenţionează să ceară FMI, într-o scrisoare ce urmează a fi trimisă instituţiei internaţionale, prelungirea actualului acord cu 3 luni şi începerea discuţiilor pentru un nou acord. Discuţiile cu FMI sunt puse în pericol de explozia datoriilor la administraţiile judeţene.
Guvernul a hotărât trimiterea către FMI a unei scrisori în care solicită oficial prelungirea cu trei luni a actualului acord stand-by, semnat în 2009, şi începerea discuţiilor pentru încheierea unui nou aranjament, document semnat de ministrul Finanţelor şi guvernatorul Băncii Naţionale a României. Documentul a fost decis prin memorandum aprobat în şedinţa de miercuri a Guvernului.
Actualul acord expiră în luna aprilie şi dacă s-ar lua ca referinţă acest moment, evaluarea acestuia ar primi mai degrabă o notă proastă din partea instituţiei internaţionale, căci o bună parte din angajamentele luate nu au fost respectate. Dacă indicatori macroeconomici, precum deficitul bugetar sau inflaţia, au fost ţinuţi sub control, criterii precum restructurarea companiilor de stat cu pierderi, privatizarea integrală sau parţială a unora dintre acestea au fost ratate. Unul dintre punctele critice ale acordului este nivelul arieratelor. Dacă pe cele la nivel central statul a reuşit să le menţină la un nivel constant, la ultima vizită a FMI a fost reclamată tendinţa de creştere a celor la nivel local.
La finele lunii ianuarie şeful misiunii FMI în România şi-a declarat îngrijorarea pentru că arieratele (datoriile mai vechi de 90 de zile) unor primării sunt mult mai mari decât veniturile proprii şi acestea nu vor putea rambursa în cursul anului 2013 creditul de trezorerie pentru stingerea datoriilor.
”Pentru finalul acestui an (2013- n.r.) ţinta este aproape de zero, dar la sfârşitul anului 2012 ţinta era de 300 milioane lei, iar nivelul lor a fost de 840 milioane lei, dar oricum un nivel mai bun decât 1,3 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2012. Ca o precondiţie pentru evaluarea acordului, am cerut Guvernului să atingă ţinta din decembrie 2012, iar apoi să le elimine, dacă este posibil până la finalul anului 2013”, a precizat şeful Misiunii FMI. În loc să scadă, ele au crescut. Liviu Voinea, secretarul de stat ameninţat acum de baronii locali cu debarcarea sa, a declarat miercuri că nivelul arieratelor a crescut la 1,18 miliarde de lei în luna ianuarie, cu aproximativ 40% mai mult decât evaluarea făcută pentru luna decembrie a anului trecut.
Revolta baronilor
Blocându-li-se banii destinaţi cheltuielilor curente, şefi ai administraţiilor locale, cu putere politică în partidele la guvernare mai mare decât secretarul de stat, Liviu Voinea, ce a impus limitările, s-au revoltat. Bugetul pe 2013 prevede 612 milioane lei în minus pentru judeţe la capitolul cote defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, faţă de varianta rectificată în vară a bugetului 2012.
Cea mai puternică voce împotriva circularei lui Voinea a fost cea a preşedintelui CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu. ”Acea circulară este un abuz, în opinia mea, ca preşedinte al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene, pentru că există autonomie financiară şi autonomie locală, există consilii judeţene care sunt parlamentele legislative judeţene care votează care este destinaţia banilor proprii ai judeţului. Toţi colegii m-au sunat şi erau foarte supăraţi că se încearcă ca aceşti bani din cotele de TVA să fie deturnaţi si să se plătească arieratele de către Ministerul de Finanţe, fără să mai vină la consiliile judeţene şi la primării. Consider în continuare că este un abuz. Am protestat şi voi protesta în continuare până se va reveni la normalitate”, a declarat acesta, ieri. În opinia sa, Ministerul de Finanţe nu are specialişti. ”Sunt o grămadă de specialişti teoreticieni care n-au muncit în viaţa lor o zi şi nu ştiu ce înseamnă economia de piaţă”, crede baronul de Constanţa.
În Transilvania, în schimb, reprezentanţii USL sunt de acord cu ministrul Liviu Voinea. Inclusiv primarii oraşelor mici au această poziţie. Primarul din Câmpia Turzii, Radu Hanga, spune că ”există un principiu, că plata datoriilor se face în ordinea vechimii. Aşa este normal. Dacă nu plăteşti o datoriile veche de 300 de zile şi plăteşti una veche de 10 zile, înseamnă că ai comis o discriminare”. Pe de altă parte, universitarul clujean Adrian Papahagi, membru marcant al PDL, spune că ”nu înţeleg de ce trebuie să pendulăm între două extreme: voinţa baronilor locali ai USL şi centralismul socialist”. El afirmă că, în virtutea principiului subsidiarităţii, administrarea datoriilor trebuie lăsată în seama comunităţilor locale care trebuie însă să facă această administrare transparent şi conform legii, nu discreţionar, după placul baronilor locali.
Premierul Victor Ponta a cerut miniştrilor să prezinte, în perioada următoare, propuneri pentru reducerea cu 15% a cheltuielilor cu personalul şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, solicitarea fiind formulată în şedinţa de miercuri a Guvernului, potrivit unor surse oficiale citate de Mediafax.
„Această măsură nu implică neapărat disponibilizări de personal, ci urmăreşte o eficientizare a activităţii în administraţie. Nu a fost stabilit un termen imediat, de 2-3 zile, deoarece mesajul va fi transmis în teritoriu, către structurile subordonate ministerelor”, au spus acestea.
La sfârşitul anului trecut, premierul Ponta a transmis miniştrilor că au ocazia, prin restructurarea Guvernului în vederea stabilirii unei noi configuraţii, să constate care dintre instituţiile actuale au prea mulţi funcţionari angajaţi în ultimii ani ca o „sinecură politică” şi nu fac nimic, pentru a se despărţi de aceştia.
„Vor fi restructurări, reîmpărţiri ale portofoliilor, dar nu se sporeşte numărul de angajaţi nici măcar cu un singur om, dimpotrivă: aveţi ocazia, prin aceste restructurări, acolo unde sunt oameni prea mulţi, care nu fac nimic şi au fost angajaţi în ultimii ani doar ca o sinecură politică, să le mulţumiţi şi să îi trimiteţi la muncă. Nu se angajează niciun om, nu primiţi niciun leu în plus la fondul de salarii”, a spus Ponta miniştrilor, în şedinţa de guvern.
