Argentina denunţă faptul că FMI aplică Greciei aceleaşi reţete de austeritate pe care le-a aplicat acestui stat latino-american fără a reuşi să îi împiedice acutizarea crizei, în 2001.
Reţeta FMI pentru Grecia „este aceeaşi ca pentru Argentina înaintea prăbuşirii din 2001: scăderea salariilor şi creşterea impozitelor” afirmă Jorge Remes Lenicov, ministrul argentinian al economiei în 2002, în timpul celei mai grave crize economice din istoria acestei ţări. Un alt fost ministru al Economiei, Roberto Lavagna (2003-2005), artizanul redresării ţării sale, estimează că FMI nu a tras nici un învăţământ din criza argentiniană. „FMI nu a învăţat nimic şi emite pentru Grecia aceleaşi recomandări ca pentru Argentina în 2002, cele pe care noi le-am respins”.
Directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn a răspuns indirect la aceste acuze asigurând că măsurile de austeritate decise în Grecia, în schimbul unui ajutor de 110 miliarde de euro din partea UE şi a FMI, nu privesc persoanele cele mai sărace. „În Argentina, pentru numeroase persoane, FMI este diavolul şi există motive pentru aceste poziţii” recunoştea Strauss-Kahn în septembrie 2007 când se afla la Buenos Aires. De atunci, instituţia financiară internaţională şi-a făcut mea culpa şi şi-a recunoscut erorile în gestionarea crizelor trecute.
Prăbuşirea economică a Argentinei a antrenat la finele anului 2001 o gravă criză socială şi proteste de stradă soldate cu 30 de morţi. A urmat o criză instituţională, între 20 decembrie 2001 şi 6 ianuarie 2002 succedându-se cinci preşedinţi.
Argentina a revenit spre creştere economică cu mari sacrificii, după o devalorizare de 65% a monedei sale antrenând sfârşitul parităţii peso-dolar. În cazul Greciei, sistemul de securitate al zonei euro împiedică ţara să dea faliment şi să treacă la devalorizare, condamnând-o la austeritate.
