Premierul Victor Ponta a lansat acuze dure la adresa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), vinovat în opinia sa de blocarea licitaţiei demarate la începutul lunii decembrie de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Licitaţia este destinată selecţiei unui concesionar care să finanţeze, construiască şi exploateze viitoarea autostradă timp de 20-30 de ani şi a fost contestată luna trecută de către firma chineză China Communications Construction Company Limited, cea mai mare companie de stat în domeniul infrastructurii din zona continentală a acestei ţări.
Ponta atacă CNSC
La finele săptămânii trecute, Victor Ponta a spus că licitaţia a fost iar suspendată „pentru Sfântul Aşteaptă” de către Consiliul de Soluţionare a Contestaţiilor şi că nu mai acceptă „abuzurile şi şmecheriile” şefului instituţiei. Intr-o intervenţie susţinută la un post de televiziune premierul a lăsat să se înţeleagă că blocarea licitaţiei ar avea conotaţii politice, Bogdan Lehel Lorand, şeful CNSC, fiind prieten cu liderii PDL, Vasile Blaga şi Elena Udrea.
„Eu unul nu mai sunt dispus să înghit abuzurile şi şmecheriile de la CNSC. Dumneavostră v-aţi agitat, aţi scos la concesiune Comarnic-Braşov (…) CNSC a muncit tare pe 21 decembrie şi a suspendat procedura. Pentru când ? Pentru Sfântul Aşteaptă!”, a spus Ponta. „Eu ştiu cine şi de ce l-a pus acolo pe domnul preşedinte (al CNSC-n.r.), nu mă intersează apartenenţa lui politică, mă interesează că n-o să stau să nu fac Comarnic-Braşov că nu vrea domnul preşedinte! (…) O să ne trezim peste patru ani că nu ne-a lăsat domnul de la CNSC pe care nu-l cunoaşte nimeni şi autostradă tot nu o să avem”, a cerut Ponta. In luna septembrie în urma unor contestaţii similare privitoare tot la această autostradă, premierul Ponta a susţinut că Guvernul nu este lăsat să deruleze acest proiect de către CNSC, „numit de fostul guvern ca să nu ne lase pe noi”. Şeful CNSC, Bogdan Lehel Lorand, a fost însă numit consilier al acestei instituţii în 2006 de către fostul premier – liberalul Călin Popescu-Tăriceanu. Ulterior a ajuns şeful acesteia prin vot secret al consilierilor CNSC – procedura legală ce este în vigoare.
Măsuri de retorsiune împotriva CNSC
Guvernul va modifica legea pentru a debloca licitaţii oprite de Consiliul de Soluţionare a Contestaţiilor, potrivit declaraţiilor premierului făcute la Antena 3. „O să schimb legea şi o să explic la Uniunea Europeană, o să le arăt exact (…) O s-o schimbăm imediat, pentru că vreau să deblochez şi o să mă bat şi cu domnul Lehel, şi cu gaşca lui, şi cu toţi ceilalţi, că dacă până în 2016 nu reuşesc să fac aceste autostrăzi, Bucureşti-Comarnic-Braşov, Piteşti-Craiova…”, a spus Ponta, numind consilierii CNSC „nişte dumnezei”. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) este instituţia care poate influenţa orice licitaţie publică reclamată, prin acceptarea sau respingerea unei contestaţii depuse de către o firmă, pe o piaţă a achiziţiilor publice care reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României. Potrivit Mediafax, în toamna anului trecut Guvernul a realizat proiectul unei ordonanţă de urgenţă prin care se stabilea că şeful CNSC ar urma să nu mai fie ales prin vot secret de membrii Consiliului, ci numit direct de Parlament, cu drept de a interveni în componenţa completelor de analiză a dosarelor. Consiliul ar urma să fie condus de un preşedinte numit dintre membrii săi de către Camera Deputaţilor şi Senat, la propunerea comisiilor parlamentare de specialitate, cu votul majorităţii parlamentarilor.
Conform proiectului, contestaţiile depuse la licitaţii ar urma să fie soluţionate prin complete a căror specializare „să fie determinată de sediul autorităţii contractante, obiectul achiziţiei publice sau valoarea estimată a acesteia”, iar componenţa completelor va putea fi stabilită şi modificată de către preşedintele Consiliului. In prezent funcţionează un principiu al repartizării aleatorii a dosarelor de achiziţie publică spre completele de soluţionare a contestaţiilor.
Comisia Europeană a reacţionat negativ însă la această iniţiativă. Potrivit Mediafax, în luna octombrie, Klaus Wiener, şef în cadrul Direcţiei Generale Piaţa Internă şi Servicii a transmis Guvernului un mesaj de atenţionare în care se afirmă că iniţiativa nu a fost întocmită prin consultarea CE. Klaus Wiener cerea Executivului să evite orice modificări care afectează independenţa acestei instituţii.
Ce a contestat firma chineză?
In contestaţia depusă la CNSC, firma chineză China Communications Company Limited afirmă că CNADNR nu a informat participanţii asupra numărului de firme ce urmează să fie primite în prima etapă a procedurii – cea de precalificare – şi nici modul în care ofertele vor fi punctate.
Informaţiile ce lipsesc apar însă în fişa de date, dar nu şi în anunţul de participare care este o variantă restrânsă a primului document. Ambele documente sunt însă publice şi pot fi găsite pe situl Sistemului Electronic de Achiziţii Publice. Compania chineză a speculat însă absenţa unor informaţii privitoare la punctarea firmelor în etapa de precalificare din anunţul de participare. „Deoarece fişa are o întindere restrânsă ea este creată electronic cu un software ce extrage automat infomaţii, din fiecare capitol al fişei de date. In cazul de faţă criteriile şi metodologiile despre care firma chineză spunea că nu se regăsesc în anunţul de participare sunt trecute în fişa de date ce putea fi consultată gratis de ei. Intr-o nouă decizie publicată zilele trecute, CNSC ne-a cerut să punem de acord anunţul cu fişa de date şi aceasta se va întâmpla săptămâna viitoare”, spun oficiali ai Ministerului Transporturilor sub protecţia anonimatului.
Compania chineză, exclusă din licitaţiile Băncii Mondiale
In vara anului 2011 Banca Mondială a anunţat excluderea firmei China Communications Construction Company (CCCC) Limited şi a tuturor subsidiarelor acesteia pentru „practici frauduloase” în cadrul primei etape a programului naţional flilipinez de ameliorare a şoselelor. Ca urmare a sancţiunii firma chineză este neeligibilă la efectuarea oricăror lucrări de drumuri sau poduri finanţate de către Banca Mondială până în ianuarie 2017.
