» Tot mai multe pastravarii particulare impanzesc malul Crisurilor, dar, deocamdata, Romsilva este cea care detine cele mai importante contracte pentru vanzarea pestelui.
» Proprietarii spun ca este o afacere foarte buna, dar care necesita o investitie mare la inceput, dupa care profitul ar putea ajunge la 50.000 de euro in al treilea an.
Localitatea Remeti din judetul Bihor este una dintre principalele zone in care incepe sa prinda contur acest tip de afacere. Cel putin la nivel declarativ, una din doua familii care locuiesc pe malul Crisului doreste sa-si faca o pastravarie. Pana acum, exista cel putin cinci astfel de crescatorii, care se afla in diferite stadii de constructie. Trei dintre ele se fac prin fonduri nerambursabile. Cu toate acestea, productia din sectorul privat este mica, in comparatie cu cea a pastravariei detinute de Romsilva, intinsa pe un hectar de luciu de apa. Aici se creste pastravul– curcubeu, care se dezvolta mai repede. "Noi desfacem la Metro si Real, la Oradea, Cluj, Baia Mare, Targu Mures. Metro duce, de exemplu, cam 300 de kilograme pe saptamana", spune Aurel Pascalau, administratorul pastravariei. Pe langa marile magazine, mai sunt turistii, care cauta pastrav mai ales in perioada vacantelor si de sarbatori.
In primii doi ani, profitul trebuie reinvestit
"Este o afacere foarte buna, dar necesita o investitie mare la inceput", a mai spus Aurel Pascalau.
Pentru deschiderea unei pastravarii este nevoie de un capital initial de circa 70.000 de euro. Insa suma poate fi si mai mare. Variaza in functie de foarte multe lucruri: locatia pastravariei, in functie de cantitatea de peste care urmeaza sa fie produsa, daca se vrea sa se creasca puiet, daca se face incubator. "Exista tot felul de instalatii pentru oxigenarea apei, a,instrumente speciale, bazinele de crestere, bazinele de ingrasare, bazine pentru reproducatori, bazine de selectie, bazine de pescuit, decantoare de apa, retele de alimentare si evacuare. Suma initiala depinde foarte mult de ceea ce doreste investitorul", a precizat Ionel Popa, directorul Directiei Silvice Bihor. La investitia initiala, de circa 70.000 de euro in primul an, cifra de afaceri poate ajunge la peste 100.000 de euro, iar in al doilea an si la 300.000 de euro, insa in primii doi ani banii trebuie reinvestiti in totalitate pentru a ridica standardele si pentru achizitionarea de tehnologie. In al treilea an si al patrulea, profitul ar putea ajunge la 20.000-50.000 de euro.
Afacerea se dezvolta greu
In zona Pietroasa-Boga, mai exact pe Valea Leului, s-au dezvoltat in ultimii ani doua pastravarii. Una este foarte mica si proprietarul, care mai detine si o pensiune, a spus ca a facut-o doar pentru uz propriu.
Exista insa o pastravarie mare, care a inceput din 2004 si s-a dezvoltat, iar acum din productia de pastravi se aprovizioneaza pensiunile din zona, restaurantele de la Pestera Ursului, din Oradea, Baile 1 Mai si Baile Felix. "Am inceput in 2004 si cresc pastrav indigen, curcubeu si fantanel. Puietul il aduc de la Remeti, de la Romsilvala, cand are doua grame, si in circa zece luni ajunge bun de vandut. Fac in asa fel incat sa am peste de vanzare tot timpul anului", povesteste Nistor Georgescu, proprietarul pastravariei. El subliniaza insa ca este foarte greu sa dezvolti o astfel de afacere. "Este foarte greu, foarte scump si pastravii sunt foarte pretentiosi. Insa sunt si foarte cautati, fiind foarte buni. Asta, si datorita apei in care traiesc, care vine din Crisul Pietros, o apa de pe granit, foarte rece, foarte curata si foarte oxigenata", explica acesta. Pretul unui kilogram de pastrav viu este in jur de 18 lei. In cazul in care clientul doreste sa fie curatat de solzi si de maruntaie, sunt pastravarii care ofera si acest serviciu. Pretul, in acest caz, difera in functie de cantitatea cumparata.
