Administraţia combinatului ArcelorMittal Galaţi a dat publicităţii o scrisoare deschisă, pe care 3.500 de companii din metalurgie, industria chimică şi industria sticlei, Asociaţia Marilor Consumatori Industriali de Energie şi federaţii patronale din industrie, precum şi confederaţia Cartel Alfa şi federaţiile „Metarom” şi „Familia” şi federaţii sindicale din metalurgia neferoasă şi petrochimie, o adresează tuturor decidenţilor politici.
Destinatarii sunt de la preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta, titularii de la Ministerul Economiei, Ministerul Energiei şi ANRE, la şefa misiunii FMI, Andrea Schaechter şi Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Semnatarii solicită adoptarea unor măsuri care să facă producţia industrială sustenabilă, în caz contrar existând riscul ca toate aceste companii, cu un total de 500.000 de angajaţi, să îşi închidă activităţile din România.
„Dacă România nu va implementa rapid măsuri substanţiale pentru rezolvarea situaţiei din domeniile de energie electrică şi de gaze naturale, riscul relocării se transformă în realitate, în scurt timp”, se spune în scrisoare. Sunt solicitate măsuri atât în ceea ce priveşte preţurile la gaze naturale, cât şi în privinţa costurilor energiei electrice. Semnatarii consideră că liberalizarea pieţei gazelor naturale este o măsură pur teoretică, întrucât consumatorii, industriali sau casnici, nu au posibilitatea de a-şi alege distribuitorul.
Industriaşii, pedepsiţi că investesc în România
Ideea că energia verde ar duce la o scădere a preţurilor energiei s-a dovedit falsă, în condiţiile în care preţul mediu de piaţă pentru un MWh este mai mare comparativ cu 2013, faţă de cel pe care îl plătesc companiile din UE şi regiunea Mării Negre. „Consumatorii industriali au plătit, în 2013, cu 21% mai mult pentru fiecare MWh, comparativ cu 2010. În plus, companiile din România au un cost mediu al energiei electrice de 80 de dolari/MWh, în vreme ce competitorii lor plătesc aproximativ 50 de dolari/MWh în Germania, 60 de dolari/MWh în Franţa sau mai puţin de 40 de dolari/MWh în SUA. În România, peste 30 de dolari/MWh din preţul energiei electrice reprezinţă exclusiv subvenţii, precum eco-taxele pentru energia regenerabilă şi pentru cogenerare, tarife de transport şi de infrastructură”, se mai spune în scrisoarea deschisă, în care este cerută o adaptare la normele europene, care stipulează deja posibilitatea ca statele membre să ofere exceptări de la plata eco-taxelor de 80-85%, ca parte a programului de reindustrializare a Europei.
O parte din vină aparţine UE
Prezent la Galaţi pentru a participa la o dezbatere a organizaţiei locale a PDL, eurodeputatul Teodor Stolojan a declarat că dificultăţile cu care se confruntă industria sunt efectele mai multor erori: „Aici avem o dublă greşeală, care are impact asupra industriei siderurgice din România, dar şi asupra industriei îngrăşămintelor şi a petrochimiei, industrii care consumă multă energie. Spuneam o dublă greşeală şi anume o politică europeană mult mai agresivă în domeniul energiei comparativ cu politicile duse de China, de Statele Unite, de Rusia, de Ucraina, care nu au atâtea preocupări cum are Europa, de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Ceea ce noi am cerut în Parlamentul European şi vom insista în continuare este ca Uniunea Europeană să meargă doar cu un pas înainte şi nu cu mai mulţi paşi înaintea Chinei, Rusiei, Ucrainei şi SUA şi să aibă negocieri cu aceste ţări, pentru ca şi ele să ia astfel de măsuri care au efecte de creştere a costurilor la energie”, a spus europdeputatul.
Stolojan: România, un „El Dorado” al eolienelor
În opinia fostului prim-ministru, au greşit mult şi guvernele care s-au succedat la putere şi au adoptat o subvenţionare excesivă a investiţiilor în energia verde:
„Când mă refeream la dubla greşeală mă refeream şi la greşeala autorităţilor române şi aici trebuie să recunoaştem că nu e vorba numai de guvernul actual, pentru că au introdus în România un regim excesiv de stimulatoriu pentru investiţiile în energie eoliană şi solară. Am ajuns în situaţia în care România a ajuns un <El Dorado> al investiţiilor în energie eoliană”, a mai precizat Teodor Stolojan.
