La licitaţiile de întreţinere a şoselelor pentru următorii doi ani, participanţilor li se va cere să îşi doteze utilajele cu dispozitive GPS, pentru a putea demonstra cât şi pe unde au deszăpezit.
Firmele care doresc să participe la licitaţiile organizate de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) pentru a câştiga contracte de întreţinere multianuală a drumurilor naţionale pentru perioada 2012-2014 vor trebui să aibă utilajele dotate atât cu dispozitive de poziţionare prin satelit, de tip GPS, cât şi cu softul aferent care să permită înregistrarea traseului parcurs şi durata deplasării.
Potrivit documentaţiei de licitaţie pentru prestarea acestor lucrări în următoarele două ierni, la fiecare factură de plată înaintată companiei firmele ce vor realiza deszăpezirea vor trebui să ataşeze şi diagramele GPS, semnate de către un responsabil local al companiei, care atestă că au efectuat lucrările pentru care cer bani de la CNADNR.
Măsura este menită să limiteze o practică ce umflă de ani buni buzunarele asfaltatorilor, activi şi la deszăpezirea şoselelor. Obiceiul era ca firmele să treacă în facturile înaintate la plată mai multe ore efectuate de deszăpezire pe şosele decât de aşteptare în parcul de utilaje al CNADNR, deoarece sunt mai bine plătite în primul caz. De regulă, aceasta se realiza printr-o înţelegere mai puţin ortodoxă între firma în cauză şi angajatul CNADNR care viza facturile. Compania de Autostrăzi a negat continuu existenţa unor astfel de practici ilegale în care sunt implicaţi angajaţii ei, însă introducerea acestei noi cerinţe, cea a deţinerii unui GPS care să monitorizeze activitatea firmei de deszăpezire, demonstrează contrariul.
Statul degeaba va fi plătit mai puţin
În prezent firmele de întreţinere încasează bani buni chiar dacă stau cu utilajele în punctele de lucru ale companiei, în aşteptarea intervenţiei pe şosele. Spre exemplu, firmele care realizează în prezent deszăpezirea autostrăzii Bucureşti-Piteşti şi a centurii Piteşti încasează un tarif orar de staţionare pe utilaj cuprins între 10 lei şi 40 de lei, pentru un număr total de 44 de utilaje. Tariful de acţionare este cuprins între 13 şi 60 de lei. Cum până în prezent nu a nins în zonă şi deci nu a fost necesară ieşirea utilajelor pentru deszăpezirea autostrăzii, rezultă că firmele au încasat lunar cel puţin 70.000 de euro doar ţinându-şi utilajele în parcul CNADNR. La nivelul întregii ţări banii plătiţi lunar degeaba sunt de ordinul milioanelor de euro.
Ca să limiteze această situaţie, la viitoarele contracte de întreţinere multianuală, valabile pentru 2012-2014, CNADNR va plăti cel mult 8 ore de staţionare la fiecare 72 ore de staţionare în bază cu utilajul nefolosit.
350 milioane euro, pe următorii doi ani
Potrivit anunţurilor recente de licitaţie, CNADNR va acorda în februarie patru contracte, estimate la 875,55 milioane lei (204 milioane euro), fără TVA , pentru întreţinerea drumurilor administrate de direcţiile Bucureşti, Cluj, Craiova şi Braşov în perioada 2012-2014.Lungimea totală a drumurilor naţionale aflate în administrarea acestor direcţii este de 8.700 kilometri. Luând în calcul că CNADNR are în administrare 15.000 kilometri, rezultă că firma de stat este dispusă să plătească 351 milioane euro în cei doi ani ce urmează. CNADNR va lansa în perioada următoare şi licitaţiile pentru întreţinerea drumurilor de la direcţiile Timişoara, Iaşi şi Constanţa.
În prezent drumurile sunt întreţinute în baza unor contracte atribuite de CNADNR în 2008 şi valabile până la finele anului trecut. Pentru fiecare licitaţie, CNADNR va încheia cu firmele câştigătoare un acord, cadru pentru întreţinerea drumurilor atât pe perioada iernii, cât şi pe timpul verii. Acordurile, cadru vor conţine contracte subsecvente.
Regii asfaltului sunt şi regi ai zăpezii
Ziarul România Liberă a arătat recent că preţul plătit pentru deszăpezirea unui kilometru de drum naţional a fost, iarna trecută, de peste 4.000 de euro, iar anul acesta s-ar putea ridica la 5.800 de euro. Aceste costuri unitare sunt mai mari decât cele plătite în ţări cu o climă mult mai aspră. Finlanda cheltuieşte anual 98 milioane de euro pentru deszăpezire, doar puţin mai mult decât România. Lungimea totală a drumurilor naţionale din Finlanda, 78.000 kilometri, este de aproape cinci ori mai mare decât în România. Preţul mediu pe kilometru al deszăpezirii în Finlanda este de 1.200-1.300 euro, de patru ori mai mic decât la noi. Nici faţă de Germania nu stăm bine. Costul deszăpezirii în această ţară este de 5.000-5.800 euro pe kilometru de autostradă (aproximativ 15-20% din costul întreţinerii acestui kilometru într-un an), 900-1.300 euro plătindu-se pentru un kilometru de şosea federală sau de interes local.
