Restauratorii de artă se ocupă de recondiţionarea picturilor, statuetelor şi a altor lucrări de artă care au fost marcate de trecerea timpului. Printre obligaţiile pe care trebuie să le respecte se numără cercetarea lucrării de artă, stabilirea tehnicilor de restaurare şi aducerea obiectului la o stare cât mai apropiată de cea originală.
Pentru a deveni restaurator de artă trebuie să absolviţi un liceu de artă, urmat de o facultate de artă sau de o şcoală post-liceală. Totodată, Silviu Cornel, restaurator, susţine cǎ „în cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, există un centru de perfecţionare. Acesta este însă adresat personalului ministerului şi are rol de perfecţionare a cadrelor interne. Până în 1990, se obţineau atestate de restaurator de artă, după 1990 s-au diversificat instituţiile care se ocupă cu pregătirea unui restaurator de artă”.
În plus, un restaurator trebuie să aibǎ cunoştinţe cu privire la metodele şi tehnicile artistice, cunoştinţe de istorie şi arheologie, capacitate de concentrare pentru perioade îndelungate de timp, precum şi îndemânare manuală. Pe lângă toate acestea, Silviu Cornel spune cǎ „nu poţi ajunge restaurator de artă decât, dacă ai, în primul rând, talent”.
Piaţă suprasaturată
O problemă majoră întâlnită în rândul restauratorilor este lipsa locurilor de muncă, deoarece numărul acestora depăşeşte numărul locurilor de muncă disponibile momentan pe piaţă. „Pe un şantier lucrează, în general, câţiva experţi. Să spunem doi restauratori piatră, cinci restauratori lemn, dar restul restauratorilor nu au un loc de muncă. De asemenea, Ministerul Culturii nu mai face angajări de doi ani. Meseria de restaurator în România nu există decât într-un sistem închis”, susţine Silviu Cornel. De menţionat este şi faptul că salariul unui restaurator este, în general, de aproximativ 1.000-1.100 lei. Din acest motiv, unii artişti optează să îşi deschidă propiile birouri de restaurare, unde execută lucrări particulare.
În domeniul restaurării, colaborează trei tipuri de specialişti, res¬pectiv istoricul de artă, expertul ştiinţific şi restauratorul propriu-zis. Istoricul citeşte opera şi determină alegerile pe care să se bazeze lucrarea. Apoi, expertul ştiinţific oferă mai multe răspunsuri şi certitudini. În final, restauratorul, prin contribuţia sa, aduce obiectul de artă cât mai aproape de starea lui iniţială. „Înainte ca obiectul de artă să ajungă la restaurator, acesta trece printr-un laborator de restaurare, unde se determină perioada în care piesa a fost realizată, pigmentul folosit etc.”, spune restauratorul.
Detaliile contează
Ca în orice altă meserie, şi în aceasta există anumite principii care trebuie respectate. Păstrarea integrală a părţilor originale, chiar dacă sunt deteriorate, folosirea de materiale compatibile cu cele originale, folosirea de materiale reversibile (acele materiale care permit revenirea la forma iniţială sau o nouă restaurare) sunt numai câteva dintre aceste principii. Totodată, restaurarea nu este permisǎ atunci când din obiect lipseşte mai mult de jumătate.
Mai mult, un viitor restaurator trebuie sǎ cunoascǎ faptul cǎ fiecare obiect de artă este însoţit de un dosar de restaurare care conţine, în primă instanţă, o fişă analiticǎ de evidenţă şi o fişă de conservare a bunului cultural. Conform site-ului prehistoire.e-monsite.com, la acest dosar, se adaugă pe parcursul restaurǎrii o serie de alte documente, fotografii de ansamblu şi de detaliu ale piesei înainte de restaurare, în diferitele faze ale restaurării şi după restaurare, jurnalul de restaurare care conţine datele intervenţiei şi un proces verbal al comisiei de restaurare întocmit după încheierea restaurării.
Unde se desfăşoară activitatea şi în ce condiţii?
În ateliere şi în locurile unde sunt amplasate obiectele ce urmează a fi restaurate, uneori în locuri greu accesibile şi la înalţime, dar şi în studiouri de artă, unde se folosesc substanţe chimice şi vopsele.
Ce instrumente/echipamente folosesc?
Pensule, ustensile şi instrumente pentru lucrul manual.
Care sunt îndatoririle?
Să examineze pictura sau alt obiect de artă, să estimeze daunele, să selecteze tehnicile de restaurare, materialele, vopselele şi alte tehnici şi metode corespunzătoare de restaurare şi să aducă obiectul restaurat la o stare cât mai apropiată de cea iniţială. Poate da sfaturi cu privire la conservarea piesei de artă şi cu privire la reparaţiile ce se impun.
Sursa: www.go.ise.ro
