Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu susține că opinia anti-vaccin ar trebui interziă prin lege și o compară cu „opinia pro-nazistă”, interzisă pentru că „aduce moarte”.
„<<Opinia>> anti-vaccin trebuie interzisă prin lege. Pentru că <<opinia>> referitoare la pericolul reprezentat de vaccinuri nu este susținută de niciun studiu. Singurele care spun asta sunt niște fraude grosolane. Dar această <<opinie>> aduce moarte. Vaccinurile aduc viață. Tot așa cum <<opinia>> pro nazistă e interzisă pentru că s-a demonstrat că aduce moarte, ar trebui interzisă <<opinia>> anti-vaccin. Care nu este o <<opinie>>, ci o instigare la omor”, a scris el, pe Facebook.
Un stomatolog face campanie împotriva vaccinării copiilor. Un domn nu vrea niciun fel de CARD, pentru că dacă citim invers e DRAC. Mulți plâng încă după Ceaușescu pentru că pe vremea aia se dădea, iar acum trebuie să câștigi. Există o singură explicație: lipsa unui vaccin anti-prostie făcut din sănătoasele tulpini autohtone.
Raportul Ministerului Sănătății privind Programul Național de Vaccinare, publicat miercuri, relevă că, la peste un an de la izbucnirea epidemiei de rujeolă, care a făcut până în prezent 32 de victime, România nu are stocuri de vaccinuri în caz de epidemie, că nu există un buget pentru situaţii de urgentă de acest tip şi nici personal care să intervină.
Sursa citată precizează să unii medici de familie reprezintă „ameninţare", pentru că refuză să vaccineze copiii. O altă primejdie este „goana după audienţe/senzaţional a unor canale de presă, care pot afecta educaţia pro-vaccinare, prin difuzarea de informaţii false, părtinitoare".
În raportul de 13 pagini înaintat premierului Tudose, ministrul Sănătăţii enumeră următoarele cauze pentru izbucnirea epidemiei de rujeolă: scăderea continuă a acoperirii vaccinale în ultimii zece ani, declin accentuat în ultimii doi ani din cauza neprezentării părinţilor la medicul de familie, refuzului vaccinării şi lipsei periodice a vaccinului.
otodată, Ministerul Sănătăţii notează că „prezenţa unor categorii de populaţie vulnerabile, fără acces la servicii medicale, neînscrise la medicul de familie, migratorie la nivel naţional şi internaţional" a avut „o pondere importantă în răspândirea bolii".
Cu toate că a trecut mai bine de un an de la izbucnirea epidemiei de rujeolă, fiind înregistrate 8.246 de cazuri confirmate în ţară, din care 32 de decese, Ministerul Sănătăţii admite, la capitolul „puncte slabe", că nici acum România nu are stocuri de vaccinuri pentru intervenţie în situaţii de epidemie.
Mai mult, „nu există un buget dedicat intervenţiei în situaţii de urgenţă", „nu există personal antrenat pentru intervenţie (cu puţine excepţii)" şi nici „o procedură operaţională standard pentru situaţii de urgenţă", şi „nu există o evidenţă clară a copiilor eligibili la vaccinare".
În rândul ameninţărilor care pândesc populaţia, precum refuzul unor medici de familie de a imuniza copiii sau „deficitul de informare, la nivelul unor segmente din societate", Ministerul Sănătăţii invocă şi „goana după audienţe/senzaţional a unor canale de presă, care pot afecta educaţia pro-vaccinare, prin difuzarea de informaţii false, părtinitoare".
Potrivit sursei citate, 2.277 de localităţi nu au medic de familie, cu acoperire vaccinală sub 95% şi populaţie de etnie rromă. În plus, totalul copiilor între nouă luni şi nouă ani nevaccinaţi este de 224.202, dintre care sunt 30.706 de copii între 9-11 luni din două categorii: 25.026- înscrişi la un medic de familie şi 5.680 – neînscrişi la un medic de familie şi 194.496 de copii cu vârsta între 1-9 ani, la fel din două categorii: 155.727- înscrişi la un medic de familie şi 37.769 – neînscrişi la un medic de familie.
În concluzia raportului, Ministerul Sănătăţii precizează că este necesară promovarea legii vaccinării şi reorganizarea întregului sistem de acordare a serviciilor medicale de vaccinare.
