Celebrul reporter F. Brunea-Fox spunea că îi era imposibil să-și închipuie reportajele în absența ilustrațiilor realizate de el. Dimitrie Gusti l-a socotit, prin fotografiile realizate în campaniile monografice conduse de sociolog, coautor al imaginii țăranului român. Geo Bogza l-a numit pur și simplu „Omul cu o mie de ochi".
Iosif Berman a fost, probabil, cel mai important fotograf al României. S-a născut pe 17 ianuarie 1892, la Burdujeni. Tatăl său, voluntar în Războiul de Independență, a fost decorat cu Virtutea Militară și i s-a acordat, în mod excepțional, cetățenia română, refuzată în acei ani evreilor. Tânărul Iosif, pasionat de fotografie, cu ucenicia făcută în atelierele de fotografie din Suceava, la 18 ani se decide să plece la București.
Aici a lucrat 15 ani la publicațiile vremii, printre ele: Dimineața, Adevărul și Realitatea Ilustrată. A colaborat, însă, și cu publicații din afara țării: Associated Press, Scandinavian Newspaper Press, New York Times și National Geographic. A fost prezent la sute de momente istorice (incendiul sondelor de la Moreni, înmormântarea Reginei Maria, jubileul Podului Saligny de la Cernavodă ș.a.) și a fost fotograful oficial al Familiei Regale și al personalităților de la Curte.
În 1940, studioul și laboratorul foto de la redacția ziarului Dimineața sunt închise, aparatele de fotografiat confiscate și, pentru o vreme, Berman va lucra într-un mic laborator din strada Doamnei. Continuă să trimită imagini vechilor săi colaboratori de la New York Times și la câteva reviste londoneze. Curând îi va fi interzisă și această ultimă posibilitate de a-și câștiga existența, laboratorul fiindu-i desființat și echipamentele distruse.Fotografia era însă pasiunea lui, imposibilitatea de a o practica i-a grăbot și sfârșitul. Se stinge la 17 septembrie 1941. Urmăriți un documentar despre viața fotografului în regia lui Alexandru Solomon.