Cea mai controversată poveste legată de Marea Unire din 1918 este a tânărului Ion Arion, considerat „martirul Unirii“, care a murit cu tricolorul în mână, împuşcat de ma-ghiari în timp ce venea la Marea Adunare de la Alba Iulia.
Șeful Secţiei de Istorie a Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Tudor Roşu, spune că tânărul, originar din satul Agriş, este considerat atât de istorici, cât şi de personalităţile din 1918 ca fiind “eroul martir al Unirii”. El a murit, potrivit istoricului, în seara de 30 noiembrie 1918, în timp ce se afla în tren, împreună cu delegaţia satului său, şi mergeau la Alba Iulia pentru a participa la Marea Adunare Naţională din 1 decembrie.
O istorie tensionată
“Fiecare sat, fiecare comună cu pretenţii a vrut să fie reprezentată la Alba Iulia. În situaţia asta s-a găsit şi satul Agriş, aflat la graniţa dintre Cluj şi Alba. Agrişenii au trimis o delegaţie de 25 de oameni spre Alba Iulia, care au urcat la Turda în trenul special care mergea spre Alba Iulia. O problemă care s-a pus atunci a fost cine să poarte steagul pe care îl făcuseră fetele din sat, steagul care să îi reprezinte pe agrişeni la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Cel ales a fost Ion Arion, un tânăr care, deşi avea doar 24 de ani, era veteran de război, luptase trei ani în primul război mondial şi era venit acasă cu gradul de caporal”, povesteşte Tudor Roşu, citat de Mediafax.
La acel moment, situaţia în Transilvania era încă tensionată deoarece războiul nu se încheiase de mult şi trecuseră doar 20 de zile de la semnarea armistiţiului. Roşu povesteşte că, în ziua de 30 noiembrie, dar şi în ziua de 1 decembrie, căile ferate erau foarte aglomerate şi erau adăugate garnituri de tren suplimentare pentru cei care doreau să ajungă la Alba Iulia. Pentru români era o mare sărbătoare şi în timpul deplasării spre Alba Iulia trenurile opreau perioade mai lungi de timp în diferite gări, unde delegaţii coborau cu fanfare şi se prindeau în Hora Unirii. În tabăra cealaltă, maghiarii sau trupele de husari nu priveau cu ochi buni aceste manifestări de bucurie. La fel s-a întâmplat şi în gara din Teiuş; când trenul în care se aflau şi Ion Arion cu delegaţia din Agriş s-a pus în mişcare, a început un foc încrucişat asupra garniturii. Ion Arion a fost nimerit de două gloanţe și a decedat la scurtă vreme.
Arion a fost înmormântat în cimitirul Maieri, la 2 decembrie 1918, după un ceremonial special la care au participat diverse personalităţi ale vremii.
Anchetă nefinalizată
Istoricul Tudor Roşu afirmă că în cazul uciderii lui Ion Arion a fost deschisă o anchetă, care în primă fază a fost derulată de autorităţile maghiare, mai exact un procuror maghiar de la Cluj-Napoca. “A fost deschisă o anchetă în acest caz, iar procurorul maghiar nu a dat prea multă atenţie acestui caz, opinând că românii au provocat tensiuni şi ei ar fi fost cei care i-au provocat pe maghiari. Astfel, nu a incriminat în niciun fel fapta propriu-zisă”, explică Roşu. Cazul s-a redeschis mai târziu, în 1919, și potrivit acestuia, a existat chiar un suspect, pe nume Iuliu Andrasi, un frânar din Gara Teiuş. De asemenea, au existat suspiciuni care au planat şi asupra unui căpitan de husari, Gaspar Varadi. La rândul său, şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Alba, Dana Zecheru, spune că dosarul privind uciderea lui Ion Arion se află în prezent în arhiva instituţiei. “Dosarul legat de uciderea lui Ion Arion, cel considerat martirul Unirii, este deţinut de Arhivele din Alba în fondul Tribunalului Alba. Este un dosar din 1919, dar nu este un dosar care se termină foarte clar. Dosarul are aproximativ 80 de file şi cuprinde în primul rând declaraţii ale martorilor, atât în limba română, cât şi în limba maghiară, pentru că la un moment dat au existat anchetatori de ambele etnii, dar şi hotărâri atât ale Procuraturii din Cluj, cât şi ale Tribunalului din Alba Iulia. Toate aceste hotărâri nu dau nici o hotărâre definitivă“, explică Dana Zecheru.
Mormântul eroului, aflat într-un cimitir din Alba Iulia, este uitat de autorităţi şi, cu excepţia istoricilor, foarte puţini cunosc povestea ”stegarului martir” al Unirii.
