Ministrul Culturii a semnat joi ordinul prin care se instituie programul dedicat inventarierii și cercetării arheologice a frontierei Imperiului Roman de pe teritoriul României.
Soarta vestigiilor romane de la Galați, unele nepuse în valoare, altele abandonate, ar putea fi schimbată radical dacă siturile arheologice din zonă ar fi incluse în noul program național de identificare și salvare a vestigiilor din zona graniței imperiului roman. Ministrul Culturii, Hegedus Csilla, a semnat pe 4 decembrie ordinul prin care se instituie Programul Național ”Limes”, dedicat inventarierii și cercetării arheologice a frontierei Imperiului Roman de pe teritoriul României. Programul se va derula în perioada 2015-2017 și va fi finanțat din bugetul Ministerului Culturii.
”Structurile materiale, arheologice, care au alcătuit frontiera Imperiului Roman vor fi cercetate și puse în valoare și pe teritoriul României, ele făcând parte din patrimoniul cultural universal. Prin acest demers științific se dorește promovarea turismului cultural și crearea de locuri de muncă prin serviciile conexe acestui domeniu”, se spune în comunicatul dat publicității de Ministerul Culturii. Prin același ordin s-a instituit și comisia națională a programului, care va coordona lucrărilor de clasare în Lista Monumentelor Istorice și înscrierea pe Lista Tentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO a limes-ului aflat pe teritoriul României.
Edilii Galațiului, repetenți la istorie
Vestigiile romane din zona Galațiului sunt importante deoarece Castrul Roman și Cavoul Roman, din secolul 3 dHr, sunt singurele dovezi ale stăpânirii romane la nord de Dunăre pe vremea Împăratului Constantin cel Mare. Potrivit arheologului care în 1974 a descoperit Cavoul Roman, prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, valoarea acestui vestigiu a fost confirmată prin afirmaţia preşedintelui Comisiei Monumentelor Istorice de la vremea aceea, academicianul Emil Condurachi: “Dacă am avea în Dobrogea 100 de asemenea cavouri, nu ar avea importanţa pe care o are această descoperire de la Galaţi“! Cavoul Roman are lungimea de 12 metri, lățimea de 8 metri și înălțimea de 5 metri. La sfârșitul anilor ’80 se luase decizia conservării monumentului ”in situ”, deasupra acestuia urmând să fie construită o clădire care să găzduiască un muzeu de arheologie. Provizoriu, peste Cavoul Roman a fost turnată o placă de beton. După 1990, proiectul a fost abandonat și pe respectiva placă betonată a fost înființat un punct de colectare a deșeurilor menajere. Astfel, monumentul important pentru istoria Imperiului Roman se află și astăzi sub punctul de colectare a gunoaielor. O soartă asemănătoare a avut și Castrul Roman de la Bărboși, a cărui zonă a fost invadată după 1990 de mai multe hale, astăzi în ruină. Un alt vestigiu important, Necropola Romană, declarată rezervație arheologică în 1985, a devenit afacere imobiliară, cele zece hectare ale necropolei făcând obiectul unei retrocedări ilegale, după care au fost tranzacționate la prețul de 9,5 milioane de euro. Soarta Necropolei Romane va fi tranșată într-un proces care a fost strămutat de la Galați la Tribunalul Sibiu.
Programul „Limes“, o șansă unică
Cel puțin o parte dintre aceste aberații ar putea fi eliminate. Unul dintre cei care au făcut numeroase demersuri pentru salvarea vestigiilor romane și punerea lor în valoare, Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcției pentru Cultură Galați, este de părere că Programul ”Limes” poate constitui o șansă pentru salvarea vestigiilor romane: ”Pentru că şi Galațiul se bucură de existenţa acestor urme materiale ale Imperiului Roman reprezentate de Valul lui Traian, de Castrul Roman de la Tirighina Bărboşi, de Castellum-ul de pământ, Depozitul de amfore şi Necropola din Situl arheologic Cartier Dunărea, de Necropola tumulară şi, nu în ultimul rând, de Cavoul roman de pe strada Oţelarilor, demersul iniţiat de către Ministerul Culturii prin instituirea Programului Național «Limes», dedicat inventarierii și cercetării arheologice a frontierei Imperiului Roman de pe teritoriul României nu poate fi decât salutar şi binevenit”.
La Galați, limes-ul se vede din satelit
În opinia reprezentantului Direcției pentru Cultură Galați, ar trebui ca autoritățile locale să fie interesate de dezoltarea acestui program, mai ales în condițiile în care fostul val de apărare al așezării romane, Valul Roman, este vizibil și astăzi.
”În funcţie de prevederile Ordinului şi ale proiectului iniţiat de minister, considerăm că este momentul oportun să întreprindem prin administraţia locală, prin instituţiile de specialitate, demersurile necesare pentru ca Galaţiul să devină parte integrantă a acestui proiect de anvergură, în condiţiile în care limesul roman care traversează judeţul nostru, ca un arc de cerc, pe o distanţă de aproximativ 25 de km, de la vest la est, de pe malul Siretului până la Lacul Brateş şi trecând dincolo de Prut, în Basarabia, este vizibil şi poate fi pus în valoare”, a mai precizat Marius Mitrof. Traseul Valului Roman este vizibil și din satelit.
