Cabinetul Ponta III îşi începe activitatea după ce preşedintele şi premierul au ajuns la o înţelegere: miniştrii au depus jurământul, iar premierul îşi va asuma răspunderea pe un program politic care să actualizeze programul de guvernare.
Consensul la care au ajuns brusc preşedintele şi premierul pare straniu în condiţiile în care părţile şi-au menţinut, timp de mai multe zile, poziţiile divergente, iar pe parcursul zilei de ieri nu a apărut nici un element nou care să justifice o răsturnare de situaţie.
De ce s-a răzgândit preşedintele?
La mai puţin de 24 de ore după ce a susţinut public că el nu va semna decretele de numire ale noilor miniştri până când premierul Ponta şi Cabinetul său de interimari nu-şi asumă răspunderea pe un nou program de guvernare, Traian Băsescu a cedat şi a acceptat propunerea pe care o avansa marţi seară şeful Executivului. „Sper ca în perioada următoare să dea o soluţie, soluţia constituţională, a asumării răspunderii actualului guvern, repet, a actualului guvern, pe un nou program de guvernare, care să reflecte noile alianţe politice din Parlament“, declara preşedintele marţi seară. „Eu vă asigur că, în momentul în care programul de guvernare ar fi asumat, nu voi ezita să semnez decretele de instalare a noilor miniştri“, mai preciza, tot marţi seară, Băsescu.
Ieri, însă, situaţia a luat o cu totul altă turnură: preşedintele a anunţat că a ajuns la un „acord verbal“ cu premierul Ponta, potrivit căruia el semnează întâi decretele de numire şi după aceea să meargă noul Cabinet în Parlament, să-şi asume răspunderea pe un nou program de guvernare. Adică, exact varianta pe care o avansase public Ponta după votul de încredere primit în Parlament.
Se pun, în aceste condiţii, mai multe întrebări, începând cu: „Ce l-a determinat pe Traian Băsescu să se răzgândească în decursul a mai puţin de 24 de ore?“. Apoi, dacă singurul interes al preşedintelui a fost „să avem un guvern cât mai robust“, iar cei zece miniştri audiaţi şi votaţi de Parlament să nu stea „în aşteptare“, de ce nu a acceptat şeful statului propunerea lui Victor Ponta încă de marţi seară, când cei doi au avut o scurtă întrevedere la Palatul Cotroceni? În fine, de ce nu a aşteptat preşedintele decizia Curţii Constituţionale, dacă luăm în considerare alte declaraţii ale sale, de la sfârşitul săptămânii trecute, în care spunea că nu vrea să creeze „un precedent neconstituţional“ prin instalarea Cabinetului Ponta III înainte ca Programul de guvernare al USL să fie modificat?
Semne de întrebare planează şi în ceea ce priveşte poziţia premierului Victor Ponta şi ce urmează noul Cabinet să facă. Dacă preşedintele Traian Băsescu a spus că s-a înţeles cu şeful Executivului ca Guvernul să-şi „asume răspunderea pe un nou program de guvernare“, premierul a vorbit de un program politic. „Noul Guvern va adopta şi va transmite către Parlament un nou program politic care să actualizeze programul de guvernare, anumiţi termeni să nu mai apară sau să fie înlocuiţi în funcţie de noua componenţă politică“, a declarat Ponta. Să înţelegem, de aici, că s-ar putea ca în Parlament să se prezinte acelaşi text al vechiului program, doar că va dispărea din el prescurtarea „USL“? Solicitat să dea mai multe detalii despre noul program de guvernare, premierul a răspuns cu o întrebare, în timp ce ieşea din sală: „Care program de guvernare?“.
Şeful Executivului s-a întâlnit ieri, la Vila Lac 1, cu ambasadorii statelor membre UE, acreditaţi la Bucureşti. Potrivit B1 TV, aceştia i-ar fi cerut premierului explicaţii cu privire la învestirea Cabinetului Ponta III.
Cum rămâne cu sesizarea PDL?
Dacă preşedintele Traian Băsescu spune că judecătorii CCR trebuie să se pronunţe în continuare pe situaţia sesizată, „pentru că trebuie să creăm jurisprudenţă şi pentru astfel de situaţii“, premierul Victor Ponta spune că, prin demersul pe care-l va face în Parlament, sesizarea PDL rămâne fără obiect. Rămâne de văzut ce vor aprecia judecătorii CCR, dar există posibilitatea ca plenul Curţii nici să nu mai dezbată problema pe fond, considerând că s-a rezolvat conflictul.
Sub semnătura a 52 de deputaţi PDL, PMP şi neafiliaţi, Curtea Constituţională a fost solicitată să se pronunţe pe legalitatea Hotărârii Parlamentului de învestire a Cabinetului Ponta III. „USD a încheiat pe data de 3 martie 2014 un acord guvernamental şi un altul politic cu UDMR, în care au fost prevăzute o serie de obiective de atins în perioada de până la alegerile din 2015, care completează implicit Programul de guvernare pe perioada 2013-2016 aprobat în 21 decembrie 2012, dată pe care a fost acordat votul de încredere Guvernului Ponta II“, susţin autorii sesizării. Aceştia precizează că au analizat comparativ Programul USL de guvernare şi acordul încheiat cu UDMR şi că au găsit „modificări de fond“, precum cele referitoare la reorganizarea administrativ-teritorială, reprezentarea proporţională a cetăţenilor de etnie maghiară în instituţii şi structuri descentralizate sau accelerarea procesului de restituire a imobilelor cultelor religioase.
Întâmplător sau nu, înainte ca preşedintele şi premierul să anunţe că au ajuns la un acord, senatorul UNPR Liviu Bumbu a ieşit public cu declaraţii despre o posibilă nouă suspendare a şefului statului. Potrivit acestuia, ideea ar fi început să se discute „tot mai mult în mediile politice private“ ca urmare a „iresponsabilităţii faţă de România“ de care ar fi dat dovadă Traian Băsescu prin refuzul de a semna decretele noilor miniştri. „Aşa-zisul conflict între cele două Palate nu există. Este doar iresponsabilitatea locatarului de la Cotroceni“, a declarat Bumbu, citat de Agerpres.
Pe ce funcţii a mai pus ochii USD
În paralel cu bătălia pentru instalarea noului Executiv, liderii USD se pregătesc de ocuparea altor poziţii importante în stat, printre care conducerea Senatului, a ASF sau a IICMER. Demisia şefului PNL, Crin Antonescu, din fruntea Senatului a accelerat discuţiile din USD pentru găsirea unui succesor. Ieri, vicepreşedintele Senatului, Cristian Dumitrescu (PSD), a preluat atribuţiile preşedintelui Senatului, în calitate de interimar.
În ceea ce priveşte noul preşedinte al Senatului, Victor Ponta l-ar prefera pentru această funcţie pe Călin Popescu Tăriceanu, recent demisionar din PNL, afirmă surse din PSD. Acest scenariu ar fi menit să alimenteze repetatele afirmaţii ale lui Victor Ponta privind “refacerea” USL, menite să îi atragă simpatia alegătorilor ataşaţi de acest proiect. În plus, i-ar furniza un suport lui Tăriceanu pentru atragerea liberalilor nemulţumiţi.
Pe de altă parte însă, majoritatea senatorilor PSD nu agreează această variantă, dorind ca funcţia să fie preluată de un social-democrat, fiind rostite nume precum Ioan Chelaru sau Darius Vâlcov. Social-democraţii susţin că Victor Ponta a oferit deja prea multe funcţii din Guvern unor persoane care nu fac parte din PSD. În plus, Tăriceanu a atras pânâ în prezent doar doi parlamentari PNL. Întrebat dacă varianta Tăriceanu pentru preşedinţia Senatului este exclusă, Ponta a replicat: “Nu, nu este exclusă. Toţi cei care au candidat pe lista USL, din punctul meu de vedere, pot ocupa funcţia de preşedinte al Senatului”.
Ursache, favorit la ASF
Un alt post rămas vacant este cel de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), după demisia de ieri a lui Dan Radu Ruşanu.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, marţi, arestarea preventivă pentru 30 de zile a preşedintelui ASF Dan Radu Ruşanu, decizia fiind definitivă. Potrivit unor surse din PSD, favorit pentru preluarea acestei funcţii este Mircea Ursache. El este în prezent vicepreşedinte al ASF pe problemele pieţei de capital şi se bucură de sprijinul PSD. Potrivit surselor citate, schimbarea conducerii ASF va avea loc în aproximativ două săptămâni.
Un alt post rămas vacant este cel de preşedinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului (IICCMER), după demisia lui Andrei Muraru. Acesta a fost propus pentru această funcţie de către PNL. Andrei Muraru a spus că a făcut acest gest în urma evoluţiilor politice din ultima vreme şi, prin urmare, vrea să rămână loial celor care l-au sprijinit şi l-au susţinut. El a precizat că este vorba despre PNL şi a adăugat că nu au existat presiuni politice pentru a-şi da demisia. „I-am transmis premierului demisia, în această dimineaţă, nu am apucat să vorbim. Există regrete, cel mai important e că nu am văzut trimiterea în judecată a lui Alexandru Vişinescu şi a lui Ioan Ficior”, a spus Muraru.
Ce se întâmplă cu TVR?
Este posibil să fie operate schimbări şi la TVR, instituţie în fruntea căreia se află Stelian Tănase, care este director general interimar, la propunerea PNL. Realizatorul TVR Mihai Rădulescu îl acuză într-o scrisoare deschisă pe directorul general interimar al TVR, Stelian Tănase, de încălcarea mai multor legi, dar şi de „folosirea abuzivă a resurselor materiale şi umane”, „incompetenţă sau neglijenţă în serviciu”, „emiterea de acte administrative care servesc interese de grup sau clientelare”. Intervenţia lui Rădulescu vine după ce Stelian Tănase a adus mai mulţi jurnalişti din afara TVR să realizeze emisiuni la posturile publice, arată Rădulescu. Acuzaţiile sunt făcute de Mihai Rădulescu într-o avertizare în interes public transmisă la Comisiile de cultură din Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi la CNA. Indiferent de explicaţiile conflictului din interiorul TVR, existenţa unui document de contestare, depus la comisiile parlamentare, poate declanşa schimbări. Or, în comisiile parlamentare de resort USD are majoritatea şi poate declanşa oricând procedura de înlocuire. Potrivit hotărârii prin care Parlamentul l-a numit în decembrie 2013 pe Stelian Tănase, interimatul său va dura până la instalarea noului preşedinte, dar nu mai mult de şase luni de zile. Dacă USD hotărăşte să numească alt director plin, o poate face oricând, în interiorul termenului de şase luni.
Discuţiile despre situaţia de la TVR vin în contextul în care directorul interimar Stelian Tănase a anunţat, ieri, că a cerut Ministerului de Finanţe “amnistia fiscală”. TVR are datorii la bugetul de stat de 543,7 milioane de lei (122 milioane euro), cumulate de-a lungul mai multor ani de zile. Cu alte cuvinte, TVR depinde de Guvernul Ponta, indiferent de cine se va afla în fruntea instituţiei.
DECIZIE. BEC a aprobat alianţa PSD-UNPR-PC
Biroul Electoral Central a aprobat, ieri, înregistrarea alianţei electorale PSD-UNPR-PC pentru alegerile europarlamentare, după ce iniţial BEC a respins solicitarea de înregistrare a alianţei Uniunii Social-Democrate. Tot ieri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins contestaţiile PSD şi PC la decizia BEC care a respins înfiinţarea alianţei USD, deşi chiar procurorul prezent la şedinţă a cerut anularea deciziei BEC.
Indulgenţă: PNL nu îi sancţionează pe trădători
De teamă să nu alimenteze posibilele dezertări la PSD, conducerea PNL se fereşte să ia măsuri împotriva parlamentarilor care au votat în favoarea Guvernului Ponta III. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, ieri, că au fost între cinci şi şapte parlamentari PNL care au votat pentru învestirea Guvernului Ponta III, între care şi Radu Stroe, însă a precizat că persoanele în cauză nu vor fi excluse sau sancţionate.
„Parlamentarii noştri au votat la vedere, liderii şi viceliderii de grup au făcut o numărătoare, cu oarecare precizie vă putem spune că au fost între cinci şi şapte voturi din cei 150 de parlamentari, nu au fost toţi prezenţi, dar au fost puţini absenţi, doi-trei. Între cinci şi şapte voturi au fost pentru învestirea Guvernului, nicidecum cum zice domnul Ponta, umflă şi el aici… ştie dânsul că au fost 25, este o aberaţie”, a anunţat Crin Antonescu.
Liderul deputaţilor PNL, George Scutaru, a explicat că parlamentarii PNL care au votat în favoarea Guvernului Ponta III nu vor fi sancţionaţi, în contextul în care la momentul în care parlamentarii liberali au decis să voteze împotriva listei de miniştri a noului Executiv nu s-a luat şi o hotărâre pentru cazurile care ar încălca această decizie. În opinia liderului deputaţilor liberali, Radu Stroe merită aprecierea pentru faptul că nu a plecat din PNL la „un UNPR cu papion”, cu referire la partidul lansat de Călin Popescu-Tăriceanu.
Hotărârea privind modificarea structurii şi compoziţiei politice a Guvernului a fost adoptată marţi de plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului cu 346 voturi pentru şi 191 împotrivă. Votul s-a petrecut în condiţiile în care noua majoritate PSD-UNPR-PC-UDMR are 318 voturi. Cum votul a fost secret, cu bile, cele 28 de voturi în plus puteau proveni din trei surse: din zona celor 20 de parlamentari neafiliaţi, din partea PPDD, partid cu care Victor Ponta a avut negocieri, sau din partea liberalilor care nu au votat la vedere, potrivit deciziei partidului.
