16.3 C
București
miercuri, 18 septembrie 2024
AcasăSportRomânia se opune faţă de divizarea artificială a românilor din Serbia

România se opune faţă de divizarea artificială a românilor din Serbia

România se opune divizării artificiale a etnicilor români din Serbia, iar minoritatea română trebuie să aibă dreptul să-şi păstreze propria identitate, a afirmat secretarul de stat pentru afaceri europene, Bodgan Aurescu, relatează NewsIn.

Cea de-a doua sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale româno-sârbe privind minorităţile naţionale a reprezentat prima dezbatere aprofundată asupra realităţilor cu care se confruntă persoanele aparţinând minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei, respectiv minorităţii sârbe din România, în condiţiile în care prima sesiune din noiembrie 2009 a fost dedicată aspectelor de ordin organizatoric, informează Ministerul Afacerilor Externe.

Secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE a exprimat importanţa pe care partea română o acordă respectării şi amplificării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române, referindu-se în special la dreptul la educaţia în limba maternă, accesul la mass-media în limba română, precum şi dreptul acestora de a beneficia de serviciu religios în limba română.

În acest context, secretarul de stat Bogdan Aurescu a mai subliniat necesitatea respectării dreptului persoanelor aparţinând minorităţii române din Serbia de a-şi afirma şi prezerva propria identitate, reiterând opoziţia României faţă de orice iniţiative de divizare artificială a etnicilor români din Serbia. Părţile au convenit organizarea unei reuniuni suplimentare pentru finalizarea protocolului celei de-a doua sesiuni (pe anul 2011) a Comisiei mixte româno-sârbe privind minorităţile.

Comunitatea românească din Serbia numără aproximativ 250.000 de persoane. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului, în estul Serbiei, şi Voivodina, în nordul ţării. Spre deosebire de românii din Voivodina, care au fost recunoscuţi oficial încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Timoc nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina, românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni de televizune şi posturi de radio în limba română, iar în 2001 a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina. Numiţi „vlahi„, românii din Timoc au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă.

Comisia mixtă interguvernamentală româno-sârbă privind minorităţile naţionale a fost creată în temeiul articolului 11 al Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia, referitor la cooperarea în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, semnat la 4 noiembrie 2002, la Belgrad, în vigoare din 12 iulie 2004.

Cele mai citite

TAROM oferă prețuri speciale la zborurile aniversare către Praga și Paris

Compania TAROM oferă 70 de vouchere pentru toate biletele achiziţionate pe site-ul companiei, în data de 18 septembrie, precum şi bilete la tarife începând...

Liga Campionilor la fotbal: Bayern Munchen a zdrobit Dinamo Zagreb cu 9-2

Bayern Munchen a realizat scorul primei etape a Ligii Campionilor la fotbal, în noul format, 9-2 cu Dinamo Zagreb, marţi seara, pe Allianz Arena. În...

Kelemen Hunor îl îndeamnă pe Klaus Iohannis să devină senator, după modelul Ion Iliescu, la terminarea mandatului

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat, marţi seara, că actualul şef al statului, Klaus Iohannis, poate deveni senator, cu derogare în Parlament, la fel...
Ultima oră
Pe aceeași temă