Graba dovedită în apărarea lui Adrian Năstase chiar şi cu riscul atacării independenţei Justiţiei nu-l scapă pe Victor Ponta de judecata propriilor colegi. Ex-premierul condamnat îi reproşează că nu a făcut totul pentru a-l scăpa de închisoare, în timp ce Ion Iliescu îl contrazice, spunând că nu vede vreo conexiune între politic şi Justiţie. Liberalii se plâng, la rândul lor, de presiuni.
Spre deosebire de Victor Ponta, care l-a catalogat pe Adrian Năstase „un condamnat politic“ şi „o victimă a regimului Băsescu“, forţând chiar şi o comparaţie între cazul acestuia şi cel al premierului ucrainean Iulia Timoşenko, Ion Iliescu se abţine să atace Justiţia. „Nu este, cred, o legătură, o conexiune directă între factorii politici şi justiţie“, a declarat, la RFI, preşedintele de onoare al PSD, contrazicându-l astfel pe Victor Ponta. Şi tot ca o „palmă“ pentru actualul premier PSD, Iliescu insistă în a-l descrie pe Adrian Năstase drept „cel mai bun prim-ministru din toată această perioadă, cel mai eficient, cu o capacitate apreciată de organizare, de coordonare“. Pe principiul „una caldă, una rece“, Iliescu apreciază şi că este „nedrept“ ce i se întâmplă lui Năstase, dar adaugă „altminteri, sigur, fiecare răspunde de faptele lui“.
Fie că au primit indicaţii să nu facă declaraţii prin care să se accentueze un conflict între Iliescu şi Ponta, fie că împărtăşesc opinia fostului preşedinte, dar se feresc să o spună, social-democraţii contactaţi de România liberă s-au ferit să comenteze situaţia. „Cunosc declaraţiile preşedintelui Iliescu, dar nu o comentez“, a fost, de pildă, reacţia europarlamentarului Cătălin Ivan, purtătorul de cuvânt al PSD. Printre puţinii social-democraţi care s-au aventurat să dea declaraţii despre afirmaţiile lui Ion Iliescu s-a numărat deputatul Florin Iordache: „E punctul dumnealui de vedere. Domnul Iliescu a fost un preşedinte echidistant şi echilibrat şi a considerat că nu trebuie să existe influenţe ale politicului în justiţie. În timpul celor două mandate ale dânsului nu au fost astfel de influenţe“.
Reamintim că, după declaraţiile premierului Ponta în cazul Adrian Năstase, Consiliul Superior al Magistraturii a decis să sesizeze Inspecţia Judiciară, pentru a se vedea dacă a fost afectată independenţa Justiţiei.
Năstase îi reproşează lui Ponta „inacţiunea“
Într-o primă postare pe blog după sentinţa de condamnare la patru ani de închisoare, Adrian Năstase îl critică dur pe premierul Victor Ponta, care nu ar fi făcut, din postura de co-lider al actualei majorităţi, totul pentru a evita deznodământul din 6 ianuarie. Evident, numele lui Ponta nu este precizat în postarea fostului premier, dar nici nu era nevoie, fiind mai mult decât clar spre cine se îndreaptă nemulţumirea lui Năstase. „De data asta nu voi mai putea spune că este exclusiv vina lui Băsescu. Răul poate fi făcut nu doar prin acţiune, ci şi prin inacţiune.
Faptul că actuala coaliţie a consolidat mecanismele prin care Băsescu controlează sistemul judiciar la vârf, aplicând, în continuare, reguli aberante, este o mare neîmplinire“, scrie fostul premier pe blog. Ce ar fi trebuit USL să facă, în opinia lui Năstase? Mult mai mult decât a încercat prin modificările aduse Codului Penal şi prin proiectul Legii amnistiei şi graţierii, proiect scos de pe ordinea de zi în urma scandalului izbucnit în „marţea neagră“. Ar fi trebuit, de pildă, să umble şi la legea care stabileşte în ce mod se formează completele de judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. „Este oare normal ca judecătorii din aceeaşi secţie – cea de penal – colegi de birou, să formeze şi completele de fond şi cele de recurs la ICCJ? Nu ar fi mai potrivit ca fondul să fie judecat la curţile de apel şi doar recursurile la ICCJ (…)? Sau, nu ar fi necesar să se revină, prin lege, la configuraţia de nouă judecători (de la toate secţiile) pentru completele de recurs – actualmente formate exclusiv din colegi de secţie (şi de birou) ai judecătorilor de la fond?“, se întreabă Năstase pe blog.
Nu în ultimul rând, fostul premier condamnat de două ori pentru fapte de corupţie consideră că USL şi, implicit, Victor Ponta, ca preşedinte al PSD, ar fi trebuit să se preocupe de revizuirea Constituţiei, fără a da însă şi detalii despre direcţia în care ar fi fost necesar să meargă modificările. „În loc să se concentreze pe adoptarea unor legi moderne, echilibrate, pe efortul de revizuire a Constituţiei, actuala coaliţie se ocupă, nejustificat de mult, în opinia mea, de conflictele locale din teritoriu“, concluzionează Năstase.
Evident că toate aceste nemulţumiri transmise public, acum, de fostul premier lui Victor Ponta sunt împărtăşite şi de alţi social-democraţi care duc „războaie“ cu Justiţia şi care nu se simt apăraţi de partidul din care fac parte.
PNL: Există „o presiune sistematică“ pentru a accepta Legea amnistiei şi graţierii
Dacă Adrian Năstase îi reproşează premierului că nu a făcut tot ce era posibil, liberalii îi reproşează lui Ponta că încearcă să facă prea mult. Mai precis, liberalii spun că PSD face presiuni asupra PNL pentru a accepta controversata Lege a amnistiei şi graţierii. „Există o presiune sistematică asupra PNL, asupra parlamentarilor PNL pentru a se obţine un acord pentru trecerea acestei legi. (…) Evident că există. Revine în foarte multe discuţii care nu au legătură cu subiectul“, a recunoscut deputatul Ludovic Orban, la Digi 24. Întrebat dacă discuţiile s-au purtat în contextul unor negocieri pentru liste comune la europarlamentare, aşa cum a acuzat PDL, Orban a răspuns: „Nu pot confirma, nici infirma aşa ceva“. Deputatul Cristina Pocora, purtătorul de cuvânt al PNL, a precizat însă că liberalii „nu negociază votul pe Legea amnistiei pentru candidatura pe liste comune la europarlamentare“.
În Legea amnistiei şi graţierii, pe care PSD a încercat să o impună în decembrie şi care se află acum în dezbatere publică, îşi pun, într-un fel, speranţa şi apărătorii lui Adrian Năstase. „La 1 februarie se va pune din nou în discuţie problema amnistiei. Vom analiza şi această variantă“, spunea, marţi, avocatul Ion Cazacu. Reamintim că, după cum explica Crin Antonescu în şedinţa conducerii PNL, planul iniţial al premierului Ponta era ca Legea amnistiei şi graţierii să fie adoptată rapid de Parlament, în timp ce principalii actori politici să susţină public că nu sunt de acord. În acest fel, liderii USL scăpau de responsabilitate, plasând-o Legislativului. Adică, nimănui concret.
Parcurs.Legea amnistiei şi graţierii, reluată la 1 februarie
În urma scandalului izbucnit, proiectul de lege prin care largi categorii de infractori ar fi scăpat de răspunderea penală sau de executarea pedepselor a fost retrimis la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, un nou vot urmând a fi dat în sesiunea care începe la 1 februarie. Deputatul PSD Florin Iordache consideră însă că, şi în condiţiile în care ar exista voinţa politică pentru adoptarea legii, tot ar trebui regândit din temelii proiectul, deoarece tot la 1 februarie intră în vigoare şi noul Cod Penal, cu modificări la toate infracţiunile şi pedepsele. Dacă, totuşi, va fi votată de Camera Deputaţilor (în calitate de Cameră decizională), legea poate fi atacată la Curtea Constituţională.
Succesoarea lui Philip Gordon vine la Bucureşti
Adjunctul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Victoria Nuland, se va afla vineri şi sâmbătă la Bucureşti, în cadrul unui turneu pe care îl efectuează în Europa.
În afară de faptul că vizita la Bucureşti este singura care are alocate două zile, este şi singura în care oficialul american are pe agendă „întărirea statului de drept”. Semn clar că acţiunile coaliţiei USL din „marţea neagră” nu au trecut neobservate.
La Bucureşti, doamna Nuland se va întâlni cu „oficiali guvernamentali de rang şi membri ai societăţii civile”, dar nici Ambasada SUA, nici Ministerul de Externe nu au putut oferi detalii asupra vizitei. MAE nu a putut confirma ieri decât foarte târziu, prin vocea ministrului, că va exista o întâlnire cu Titus Corlăţean. Ceea ce nu înseamnă însă că nu putem face câteva presupuneri rezonabile.
Agenda doamnei Nuland publicată de Departamentul de Stat arată că oficialul american a alocat fiecărei etape – Haga, Berlin, Vilnius şi Paris – câte o singură zi. Nu pentru că nu ar fi existat teme consistente de discuţie: Securitatea euroatlantică, Securitatea nucleară, Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii, foarte probabil Acordul de liber schimb UE-SUA, precum şi toată aria de probleme globale în care Statele Unite cooperează cu Uniunea Europeană şi cu statele vizitate. Numai vizitei la Bucureşti doamna Nuland i-a acordat două zile – un semn de interes şi de preocupare din partea americanilor pentru ceea ce se întâmplă în această parte a lumii. Şi numai vizita la Bucureşti are pe agendă „chestiuni bilaterale şi regionale, inclusiv eforturile de întărire a statului de drept”.
Victoria Nuland este diplomat de carieră şi încă din perioada în care era emisar special pentru Forţele Convenţionale în Europa a vizitat în mai multe rânduri România şi este familiarizată atât cu situaţia din ţară, cât şi cu cea de la est de România, de unde problematica regională care ar urma să fie abordată în discuţiile cu oficialii români. Vizita domniei sale la Bucureşti mai include o particularitate, şi anume o întâlnire cu reprezentanţii societăţii civile. Este vorba, din informaţiile obţinute de noi, de o mână de ONG-uri care au rămas necompromise şi au ales să apere statul de drept de asalturile la care a fost supus de puterea USL. Sau, pe limba lui Victor Ponta, „cozile de topor” ale lui Băsescu.
Un context mai larg
Vizita doamnei Nuland intervine în contextul în care, imediat după marţea neagră, când Parlamentul a încercat să modifice Codul Penal în sensul anihilării funcţiei ANI şi scoaterii demnitarilor de sub incidenţa legii penale, Ambasada SUA a dat următorul comunicat: „Un principiu de bază al democraţiei arată că toţi oamenii sunt egali în faţa legii. Amendamentele la Codul Penal adoptate ieri în Camera Deputaţilor ar reprezenta un pas înapoi pentru România. Este foarte descurajant că aceste modificări au fost adoptate fără nici o consultare, nici o dezbatere şi nici o ocazie pentru ca reprezentanţii autorităţii judecătoreşti sau membrii societăţii civile să se pronunţe în legătură cu amendamentele propuse.
Această acţiune a Parlamentului reprezintă o îndepărtare de la principiile transparenţei şi ale statului de drept şi este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României. Transparenţa, predictibilitatea şi stabilitatea sunt factori esenţiali pentru toţi investitorii, atât locali, cât şi străini, când iau în calcul unde să investească”. Ambasada SUA nu dă niciodată astfel de comunicate fără să consulte Washingtonul, ceea ce înseamnă că, în momentul în care declaraţia a fost făcută publică, ea era aprobată de Departamentul de Stat, cel mai probabil de doamna Nuland însăşi, ca responsabil de această regiune.
Cu toate acestea, dacă ministrul Corlăţean s-a mulţumit să-şi declare nemulţumirea că astfel de comunicări nu se fac prin canalele diplomatice obişnuite, ci prin mass-media, premierul Victor Ponta a încercat o tentativă de şantaj la adresa americanilor cu următoarea declaraţie: „Singura reacţie care cred că a fost total greşită pentru că nu se referea la realitate a fost a Ambasadei SUA, care vorbea despre investiţiile americane.
Din câte ştiu eu, Chevronul investeşte în România sau poate să plece din România dacă nu se aplică legea şi dacă nu reuşim să arătăm că putem să protejăm proprietatea privată. Nu mi-a zis nimeni vreodată de la Chevron cum e cu parlamentarii. De fiecare dată mi-au spus că dacă proprietatea privată poate fi apărată – mesajul meu public şi activitatea MAI le cunoaşteţi – şi aici cred că a fost o greşeală şi o să transmit acest lucru”. Acum Ponta va avea ocazia „să transmită acest lucru” – că Chevron poate să plece, dacă americanilor nu le convine „cum e cu parlamentarii” – oficialului Departamentului de Stat faţă în faţă. Altfel spus, vizita doamnei Nuland va fi un test privind cât de departe sunt dispuşi Victor Ponta şi USL să meargă cu destructurarea statului de drept şi cât de mult vor să rişte parteneriatul strategic cu Statele Unite pentru a face asta. Vizita doamnei Nuland are, din acest motiv, şi un caracter preventiv puternic, ceea ce înseamnă că mesajul domniei sale va conţine avertismente serioase adresate actualului guvern.
