0.4 C
București
vineri, 27 decembrie 2024
AcasăSportPetele celor 54 de dalmaţieni, spălate în "Marţea Neagră"

Petele celor 54 de dalmaţieni, spălate în „Marţea Neagră”

54 de dosare în care au fost implicaţi parlamentari s-au soldat cu începerea urmăririi penale, iar 37 cu trimiterea în judecată, potrivit unei statistici a Parchetului ÎCCJ, pentru perioada 2004-2014. Documentul se referă la dosarele deschise parlamentarilor pe baza prevederilor din Codul Penal prin care senatorii şi deputaţii sunt asimilaţi funcţionarilor publici.

Potrivit documentului, anul cu cele mai multe decizii defavorabile parlamentarilor a fost 2013. Anul trecut s-a declanşat urmărirea penală pentru 22 de parlamentari, iar 14 au fost trimişi în judecată.   Pentru comparaţie, în 2004, primul an inclus în statistică s-a decis urmărirea penală într-un singur caz.

Este vorba de dosare ale unor parlamentari care au fost deschise pentru fapte asimilate funcţionarilor publici. În acest context, trebuie interpretată încercarea deputaţilor care, în decembrie anul trecut, au modificat Codul Penal, în sensul eliminării parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici. Modificarea Codului Penal a fost respinsă de Curtea Constituţională.

Cele mai multe cazuri au fost bazate pe încălcarea articolului din Codul Penal care defineşte conflictul de interese. Pentru astfel de fapte, s-a decis în 22 de cazuri începerea urmăririi penale, iar în alte 12 cazuri trimiterea în judecată. Potrivit articolului menţionat, conflictul de interese este definit drept: “fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură. “ Această faptă  se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă.

Ce articole au încălcat parlamentarii

Alte 11 dosare s-au bazat pe încălcarea articolului din Codul penal referitoare la traficul de influenţă. Pentru astfel de fapte, există 11 decizii de începere a urmăririi penale şi nouă de tirmitere în judecată. Potrivit articolului menţionat, “primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani.”


Pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, s-a decis în zece cazuri începerea urmăririi penale, iar în şase cazuri trimiterea în judecată. Este vorba de fapta funcţionarului public, care, “în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat”.  Astfel de fapte se pedepsesc cu închisoare de la şase luni la cinci ani.

Chiuariu poate rămâne în funcţie

Cel mai recent caz de condmanare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice este cel al fostului ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu. Vineri, Chiuariu a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, în dosarul “Poşta Română”. Instanţa a mai decis o pedeapsă complementară care se referă la interzicerea unor drepturi – cel de alege, de a fi ales şi de a fi numit într-o funcţie de demnitate publică. Însă, potrivit deciziei instanţei, pe durata  termenului de încercare de şase ani de zile, s-a dispus suspendarea executării pedepsei complementare. Cu alte cuvinte, decizia Înaltei Curţi nu implică pierderea calităţii de parlamentar şi nu îl va împiedica să exercite alte funcţii în următorii ani. Singura variantă ar fi demisia lui Chiuariu din Senat. Deocamdată, liderul PNL, Crin Antonescu, a anunţat că “în funcţia de preşedinte al comisiei juridice nu va rămâne” adăugând că decizia privind mandatul de parlamentar va fi luată de Chiuariu. 

Romulus Georgescu
Romulus Georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă