În ciuda verdictului definitiv de incompatibilitate primit în instanţă şi a legii care îi interzice să candideze pentru un nou mandat, liberalul Mircea Diaconu se vrea din nou în Parlament. Şi are toate şansele să primească undă verde de la conducerea PNL. Cum au toate şansele la un colegiu eligibil şi alţi politicieni controversaţi, precum Dan Voiculescu sau Cătălin Voicu.
În locul unei demisii, care i-ar fi dres un pic imaginea afectată, senatorul PNL Mircea Diaconu a anunţat, ieri, că va candida pentru un nou mandat la alegerile parlamentare din 9 decembrie. Totodată, liberalul a arătat că a contestat verdictul definitiv primit în instanţă. Iar cum termenul de judecare va fi undeva prin primăvara anului viitor, Diaconu consideră că ar fi îndreptăţit la o amânare sine die a discuţiilor din Senat privind revocarea sa. „Voi candida şi candidez exact în acelaşi colegiu (din Argeş – n.r.) şi cine are chef să mă conteste are o lună să mă conteste şi se judecă rapid contestaţia lor asupra candidaturii”, a explicat senin Diaconu.
Cât despre prevederile legale potrivit cărora nu ar mai avea dreptul, timp de trei ani, nici să fie numit într-o funcţie publică, nici să candideze pentru vreo demnitate publică, vicepreşedintele PNL spune că nu i s-ar aplica, întrucât nu a comis fapte aşa de grave. „Interdicţia este pe funcţii publice, dar fac excepţie cele electorale. A alege şi a fi ales este un drept constituţional care nu poate fi (interzis – n.r.) urmare a unei sancţiuni administrative, cum este asta. Deci, trebuie să omori oameni, trebuie să faci alte chestii ca să-ţi restrângă drepturile civile”, a explicat Diaconu.
Potrivit legii, persoanele găsite în incompatibilitate sau conflict de interese sunt decăzute „din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de trei ani”. Tot legea spune însă că „dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului”.
„Ghişeul” ANI
Pe lângă contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (cu prim termen de judecată 10 aprilie 2013), Diaconu spune că intenţionează să sesizeze şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Totodată, senatorul PNL declară că îi va trimite o scrisoare comisarului european Viviane Reding, pentru a-i prezenta firul întâmplărilor. „Am să formulez o scrisoare către doamna Reding şi să explic cum s-a procedat, cum am procedat eu aici, în Parlamentul României, când am venit în acest hol, m-am adresat în scris ca să-mi răspundă dacă am vreo problemă de orice fel (Comisiei juridice a Senatului – n.r.). Mi-a răspuns că nu. Exact aşa se procedează şi în Parlamentul European şi întreb dacă acolo trebuie să mai treci şi pe la alt ghişeu care se numeşte ANI, şi dacă da, atunci să ştim şi noi”, a mai arătat liberalul.
Conducerea Senatului a decis lunea trecută să amâne iar discutarea cazului Diaconu, la solicitarea reprezentantului grupului PNL şi în contextul în care premierul Victor Ponta se afla la Bruxelles, pentru a se întâlni cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi a arăta în ce măsură au fost respectate cele 11 puncte asumate în vară, în plin scandal al suspendării lui Traian Băsescu.
Alţi candidaţi controversaţi
În contextul în care liderii USL nu pomenesc de vreun criteriu de integritate pentru selecţia candidaţilor pe care-i vor propune electoratului, pare firesc pentru toată lumea ca pe lista Uniunii să apară nume controversate, precum Dan Voiculescu sau Cătălin Voicu. Până acum, aceştia nu şi-au declarat public intenţia de a candida, dar şefii lor pe linie de partid nu au părut câtuşi de puţin deranjaţi de invocarea unei astfel de posibilităţi. Ba dimpotrivă.
În lipsa criteriilor, liderii USL par mai preocupaţi de recompensarea celor care au adus substanţiale servicii Uniunii şi de încheierea de protocoale de colaborare cu diferite formaţiuni. În prima categorie intră, până acum, jurnaliştii Sorin Roşca Stănescu şi Gabriela Firea. În a doua, acordul încheiat cu Partida Romilor (pentru alegeri, dar şi pentru guvernarea de după 9 decembrie), dar şi cu PNŢCD-aripa Ciorbea-Ciuhandu. Surse acreditează ideea că Victor Ciorbea ar putea candida în judeţul Alba, iar Gheorghe Ciuhandu, în Timiş.
