Delegaţia Comisiei de la Veneţia şi-a exprimat o serie de nemulţumiri, în discuţiile cu membrii Comisiei de revizuire a Constituţiei, în special în ceea ce priveşte poziţia dominantă a Guvernului în procesul de legiferare, faţă de cea a Parlamentului, transmite Mediafax.
Reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au ridicat, în discuţiile cu membrii Comisiei de revizuire a Constituţiei, problema procesului de legiferare în care Guvernul a dovedit o poziţie dominantă raportată la cea a Parlamentului.
Oficialii şi-au exprimat surprinderea inclusiv faţă de lipsa de reacţie din partea societăţii civile şi a mass-media în această privinţă, precizând că în textul constituţional trebuie operate clarificări pentru ca Parlamentul să-şi menţină poziţia ca principal for de legiferare, au relatat pentru MEDIAFAX sursele citate.
Citeşte şi Antonescu: În noua Constituţie, Parlamentul nu va fi for de decizie
Pe de altă parte, delegaţii Comisiei de la Veneţia s-au arătat sceptici cu privire la soluţia revocării unui ministru prin aprobarea unei moţiuni simple, măsură care ar trebui să fie atributul Guvernului.
De asemenea, oficialii au respins ideea adoptării unor măsuri pentru stoparea traseismului politic, fapt care ar intra în contradicţie cu interzicerea mandatului imperativ în cazul parlamentarilor, dar şi a independenţei în manifestarea politică a aleşilor.
În cazul măsurii divolvării Parlamentului, ca urmare a unui eşec al referendumului de demitere a preşedintelui, oficialii au avut păreri împărţite. Unii au argumentat faptul că această măsură este justificată din prisma acţiunii politice de sancţionare populară, în vreme ce alţi reprezentanţi ai Comisiei de la Veneţia au opiniat că acest mecanism ar duce la neutralizarea vreunui demers de suspendare din funcţie a şefului statului de către Parlament, având în vedere reticenţa parlamentarilor de a-şi pierde mandatul, au precizat aceleaşi surse.
Reprezentanţii Comisiei de la Veneţia şi-au mai manifestat interesul pentru clarificarea, prin Constituţie, a modului în care Avocatul Poporului poate fi demis.
În ceea ce priveşte statutul procurorilor, oficialii au apreciat că aceştia nu sunt magistraţi în adevăratul sens al cuvântului, puterea judecătorească fiind definită în principal prin judecători.
În cadrul discuţiilor, senatorul PNL Petre Roman a invocat episodul referendumului din 2012, când procurorii au făcut descinderi în teritoriu, dar şi cel legat de Liceul Bolintineanu din Capitală.
Unul dintre reprezentanţii Comisiei de la Veneţia i-a răspuns, precizând că eventualele abuzuri sau excese din partea procurorilor pot fi sancţionate prin deferirea acestora justiţiei, au relatat aceleaşi surse.
În plus, reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au opiniat că mandatul şefului CSM ar trebui să fie mai mare de un an de zile. Aceştia au argumentat că aplicarea unui proiect din partea şefului CSM ar necesita doi sau trei ani de zile.
