Reorganizare administrativă pe criterii etnice nu se va face, iar ţara noastră „îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei“, în condiţiile în care Ungaria a devenit în regiune „un focar de instabilitate“, a avertizat preşedintele Traian Băsescu.
Pe fondul unei reacţii slabe a Ministerului român de Externe la declaraţiile făcute de liderul Jobbik, Gabor Vona, preşedintele Traian Băsescu a transmis un mesaj extrem de dur autorităţilor de la Budapesta, dar şi politicienilor maghiari sau români care şi-au înteţit în ultima vreme declaraţiile cu privire la autonomie. „România a stat rezervată până acum, dar cred că s-a ajuns la punctul în care rezervele noastre trebuie date deoparte şi Budapesta trebuie pusă la punct“, a arătat şeful statului la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului (judeţul Harghita).Subliniind că liderii politici maghiari şi-au dovedit indecenţa prin declaraţiile făcute, preşedintele Băsescu a adăugat că Ungaria a devenit „un focar de instabilitate“ în regiune prin modul în care abordează problema minorităţii maghiare de peste graniţe. „Sunt mai multe ţări din regiune care sunt deranjate de politica agresivă a Budapestei atunci când este vorba de minorităţi“, a punctat Băsescu, arătând că România îşi va asuma „leadership-ul punerii la punct a Budapestei“.
Cât priveşte participarea liderilor politici maghiari la tot felul de manifestări organizate pe teritoriul României, prilej de a fi lansate diferite declaraţii despre autonomie, preşedintele consideră că 2013 este „ultimul an în care au putut să o facă atât de relaxat“.
Referindu-se la reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, idee lansată în dezbatere de Guvernul Boc şi preluată, între timp, şi de Guvernul Ponta, Băsescu a dat asigurări că „niciodată“ aceasta nu va fi făcută pe criterii etnice. „Cei care cred că este posibil aşa ceva ne confundă cu staliniştii. Numai Stalin a organizat Regiunea Autonomă Maghiară. Aşa ceva nu va fi în România, o regiune autonomă“, a precizat preşedintele. Şeful statului s-a referit şi la europarlamentarul László Tőkés şi la cererea acestuia ca Ungaria să ofere protectorat Transilvaniei: „Nu îşi merită calitatea de cetăţean român“.
Reamintim că liderul Jobbik, Vona Gabor, a declarat sâmbătă, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal organizată în judeţul Harghita, că „Ungaria trebuie să facă orice îi stă în putinţă ca disputa pe seama autonomiei să se finalizeze cât mai repede“ şi că partidul său îşi va asuma chiar şi responsabilitatea unui conflict cu România pentru a apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania. Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal a fost finanţată de Primăria Joseni (cu 30.000 lei) şi de Consiliul Judeţean Harghita (cu 7.500 lei).
Reacţia slabă a puterii
În absenţa liderilor USL, Victor Ponta şi Crin Antonescu, aflaţi într-o vacanţă prelungită în afara ţării, reacţiile celor aflaţi la putere au fost întârziate sau au lăsat impresia unei bâjbâieli. Concret, la o zi după declaraţiile făcute de liderul Jobbik la Joseni, ministerul condus de Titus Corlăţean a cerut Guvernului de la Budapesta să se disocieze de afirmaţiile politicianului maghiar. Răspunsul a venit în aceeaşi zi: Jobbik este un partid de opoziţie care nu este implicat în activitatea Guvernului ungar.
Dinspre PSD, declaraţiile lui Gabor Vona au fost condamnate de deputatul Bogdan Diaconu, prilej de a demonstra că nu cunoaşte prea bine atribuţiile MAE. Mai precis, Diaconu a cerut MAE să-l declare „de urgenţă“ pe Gabor Vona persona non-grata, punând instituţia condusă de colegul său de partid în ipostaza de a explica public că o astfel de măsură poate fi luată doar împotriva persoanelor cu statut diplomatic. Cealaltă „aripă“ a USL, cea liberală, s-a remarcat prin tăcere.În schimb, la corul celor care au sancţionat declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu s-a alăturat din mers ex-preşedintele PSD Mircea Geoană. Potrivit acestuia, avertismentul lansat Budapestei de şeful statului ar fi rezultat exclusiv al „interesului electoral“. Previzibil, declaraţiile preşedintelui au fost criticate şi de UDMR. Deşi s-au dezis de afirmaţiile lui Gabor Vona, liderii Uniunii consideră reacţia şefului statului „supradimensionată“ şi vorbesc de depăşirea unor limite şi a decenţei.
„Nu pot să-l înţeleg pe preşedintele Băsescu la ce război se aruncă în acest moment şi de ce vine cu ameninţări directe, cu ameninţări concrete la adresa Ungariei, nu este de bun augur şi este inacceptabil. Preşedintele trebuie să fie un factor de echilibru, nu trebuie să pună paie pe foc“, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. La rândul său, preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a catalogat afirmaţiile preşedintelui Băsescu drept „periculoase“.
Cum este jucată electoral cartea maghiară
Declaraţiile din ce în ce mai dure ale unor politicieni maghiari se explică prin apropierea alegerilor parlamentare din Ungaria, alegeri care vor avea loc în primăvara anului viitor şi vor fi marcate de o luptă acerbă pentru numărul radical redus de locuri din Legislativul de la Budapesta (199 de locuri faţă de 386, cât sunt în prezent). Ca înaintea fiecărui scrutin, se observă o radicalizare a discursului politic pe tema drepturilor minorităţilor maghiare din străinătate.
În mod similar, problematica minorităţii maghiare este speculată în România când se apropie alegerile, fie ele parlamentare (vezi bătălia dintre UDMR şi PPMT şi acuzele pe care cele două formaţiuni şi le-au adus în ceea ce priveşte modul în care sunt reprezentate interesele comunităţii maghiare), fie ele europarlamentare (vezi declaraţia recentă a lui László Tőkés). Nu în ultimul rând, unele afirmaţii ale politicienilor maghiari, de naţionalitate română sau ungară, au fost sau nu sancţionate de politicienii români în funcţie de interesul politic al momentului (nevoia păstrării UDMR la guvernare sau, după caz, necesitatea ca electoratul maghiar să voteze într-un fel sau în altul pe anumite subiecte, precum suspendarea preşedintelui Traian Băsescu).
