Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, spune că va clarifica situaţia diplomaţilor a căror retragere a fost cerută de reprezentanţii românilor de peste graniţe, relatează Mediafax.
Întrebat, miercuri, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, cum comentează cererile reprezentanţilor românilor din Bulgaria şi din Valea Timocului referitoare la retragerea ambasadorului din Bulgaria, respectiv a consulului român din Zajecar, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că va clarifica situaţia în discuţiile pe care le va avea cu reprezentanţii organizaţiilor româneşti din zonele respective.
Citeşte şi Diplomaţi din MAE, acuzaţi de românii din Balcani
„Voi discuta cu cei doi reprezentanţi ai unor organizaţii româneşti, una din Bulgaria şi una din Serbia, şi vom clarifica ceea ce este de clarificat”, a spus Corlăţean.
Totodată, el a atenţionat că nu va accepta ca neînţelegerile şi „animozităţile” dintre liderii românilor din afara frontierelor să fie transferate la nivelul reprezentanţelor diplomatice româneşti din ţările respective.
„Un lucru să fie foarte clar, nu vom accepta – şi o spun cu toată prietenia faţă de aceşti români ai noştri, pe care-i cunosc de mult mai mulţi ani şi cunosc exact situaţia de acolo, situaţia dintre asociaţii şi dintre lideri, nemulţumirile, frustările şi anumite lucruri în neregulă – nu vom accepta ca aceste probleme personale ale unora dintre oamenii de acolo, pe care noi dorim să-i sprijinim pentru prezervarea identităţii naţionale române, aceste probleme şi animozităţile – unele personale, unele între asociaţii – să fie transferate la nivelul ambasadelor şi consulatelor româneşti”, a spus Corlăţean.
În opinia acestuia, diplomaţii români „şi-au făcut şi îşi fac datoria” şi nu trebuie puşi în „situaţii dificile” când tratează o situaţie complicată, „uneori conflictuală, între diferitele asociaţii româneşti” şi între diferiţii lideri ai acestora.
„Nu noi clasificăm, nu noi facem clasificări cine este mai legitim – dacă legitim are grad de comparaţie – şi mai puţin legitim. Apelul, nu atât la solidaritate, cât la unitate pe care şi eu, personal, îl fac de 10-11 ani, de când lucrez cu asociaţiile româneşti din străinătate, apelul la unitate rămâne şi astăzi la fel de valabil şi problemele lor nu trebuie transferate statului român şi ambasadelor”, a conchis Titus Corlăţean.
Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Valea Timocului şi Bulgaria au cerut, marţi, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului retragerea unor diplomaţi pe care îi acuză că lucrează împotriva intereselor românilor de peste graniţă.
Reprezentantul românilor din Bulgaria, Ivo Gheorghiev, a cerut retragerea ambasadorului României în Bulgaria, Anton Păcureţu, pe care l-a acuzat că lucrează în defavoarea comunităţii româneşti şi că împiedică „multe lucruri”, spunând că unul dintre motivele principale pentru care cere retragerea acestuia este că a anunţat în mass-media românească, în repetate rânduri, „că românii din Bulgaria nu au probleme”.
„Nu suntem sprijiniţi adecvat şi sub nici o formă de statul nostru natal, fapt pentru care domnul ambasador, prin politica lui, face un joc al ultranaţionaliştilor bulgari, pentru care noi credem că el este implicat nefavorabil comunităţii noastre şi pentru care cerem retragerea lui cât mai repede”, explica Ivo Gheorghiev.
La rândul său, preşedintele Fundaţiei „Ariadnae Filum” din Valea Timocului, Zavisa Jurj, declara că în luna septembrie se va împlini un an de când există consulatul de la Zajecar, a cărui deschidere a fost aşteptată un deceniu, cu speranţa că acestă instituţie publică îi va ajuta pe românii din zonă.
Potrivit acestuia, buna colaborare dintre consulat şi asociaţiile şi partidele româneşti din estul Serbiei a durat câteva luni, după care consulul român a început să „lucreze împotriva comunităţii româneşti şi a Bisericii Ortodoxe Române”.
Citeşte şi Românii de preste graniţe: S-a frânt coloana vertebrală a românilor din Bucovina
„În câteva luni, ne-am pomenit că acest consul dă declaraţii împotriva noastră, promovează şi colaborează foarte bine cu oamenii despre care, cu câteva luni în urmă, a zis că fac parte din securitatea sârbă, împreună, pot să zic, şi cu ambasada care, foarte inteligent, nu face nimic deschis – nici nu ne încurcă, dar nici nu ne ajută – în frunte cu domnul ambasador”, spunea Zavisa Jurj.
Reprezentantul românilor din Timocul sârbesc mai spunea că nemulţumirile românilor faţă de consulul de la Zajecar au fost aduse la cunoştinţa ministrului de Externe român.
Preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale a Românilor de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, susţinea afirmaţiile acestora, spunând că la majoritatea consulatelor româneşti din jurul graniţelor ţării şi din Balcani, precum şi la nivel de ambasade, sunt numite persoane care „nu au nicio legătură cu comunitatea românească”, dar care au legături cu „toţi cei care fac rău comunităţii româneşti” şi pe care îi numea „o echipă de securişti”.
