Aflat sub presiunea recentelor demisii sonore din PSD, Victor Ponta declara ca "noul partid de stanga" alcatuit in jurul fostului sau coleg Gabriel Oprea ar fi expirat chiar inainte de a deveni fapt. "A fost un proiect foarte bine construit, bazat pe faptul ca Mircea Geoana va ramane presedinte PSD si ca atunci un nou partid de stanga, cu foarte multi parlamentari, nu doar cei cinci care au plecat, dar si cu organizatii locale, era gandit ca va constitui o alternativa la un PSD nereformat, care nu se schimba", a declarat el pentru Mediafax. Victor Ponta considera insa ca, din moment ce PSD se poate baza acum pe planul sau de actiune, sub numele de "Romania corecta", proiectul concurent de stanga "a esuat" in fasa.
Problema este insa ca cele 22 de puncte propuse de Victor Ponta in programul amintit presupun schimbari care sunt greu de aplicat si chiar greu de inteles de catre multi membri PSD. In plus, 12 din cei 15 vicepresedinti PSD figurau in echipa lui Mircea Geoana, neconsolat inca de pierderea sefiei partidului, si este de presupus ca vor fi cel putin rezervati in a aplica ideile din "Romania corecta". Victor Ponta insusi admite in prezentarea celor 22 de puncte ca "o parte dintre aceste masuri pot fi considerate prea riscante, prea curajoase sau chiar prea avangardiste". El isi linisteste insa colegii, pe care ii stie "cu partile lor bune sau mai putin bune", cu ideea ca, "in realitate, este vorba de drumuri deja batute de alte partide politice din Europa".
Esenta "celor 22 de puncte"
Victor Ponta vrea ca presedintele PSD sa fie ales "prin votul tuturor membrilor partidului". Din acest motiv, el considera necesara "refacerea pe baze realiste si credibile a listei de membri si a sustinatorilor", deoarece inclusiv pentru sustinatori sunt posibile formule de participare la alegerea liderului. Ponta afirma ca presedintele PSD trebuie sa treaca anual printr-un vot de incredere al Conventiei partidului, iar scrutinul public ar urma sa devina o modalitate de confirmare inclusiv la nivelurile inferioare ale PSD. Deschiderea fata de membri este insa doar o treapta spre "reorganizarea structurilor de partid pe criterii electorale", adica pe baza colegiilor si sectiilor de vot. In acest fel, Ponta crede ca ar putea fi rezolvata inclusiv o mult mai veche problema a PSD – inlaturarea pericolului "acumularii excesive de putere", aluzie destul de transparenta la "baronii locali" in opozitie cu mai elegantii parlamentari.
Noul presedinte vrea sa resusciteze si comisia de integritate si arbitraj, ale carei decizii "trebuie sa fie definitive si obligatorii pentru toate structurile partidului". Un drum nebatut insa de partidele europene, cel putin nu in ultimele decenii, este punctul 22 din programul "Romania corecta", esential insa in relatia cu electoratul romanesc. Noul lider al PSD vrea "asumarea punctelor gri", gen "Piata Universitatii". Victor Ponta leaga acest punct de mesajul general al PSD spre "noile generatii, spre intelectuali, spre noul proletariat din marile orase si centre universitare, spre tinerele familii", adica de scopul tuturor celorlalte 21 de puncte la un loc.
Ponta va ajunge greu la votul membrilor simpli ai PSD
Se pare ca vicepresedintii PSD intrevad mari dificultati practice in aplicarea programului lui Victor Ponta. Astfel, desi apreciaza ideea alegerii presedintelui de toti membrii PSD, senatorul de Neamt Ioan Chelaru (57 de ani) se teme ca nu va putea fi asigurat un vot corect. "Ar trebui sa aiba loc fara nici un fel de ingerinta, fara fraudarea votului membrilor. S-a dovedit ca actualul sistem de alegere a presedintelui partidului da nastere la unele sincope", spune el. Rodica Nassar crede, la randul sau, ca o astfel de democratizare a partidului l-ar face pe fiecare membru de partid sa simta ca este luat in seama, dar "cum se poate sa se faca lucrul asta la modul practic?!".
Deputatul de Brasov Constantin Nita (54 de ani), fost sustinator al lui Mircea Geoana, declara ca sustine deja ideea de mult timp, pentru ca "tine de reconstructia social-democratiei" si, daca toti membrii de partid ar participa la alegerea presedintelui, "atunci nimeni n-ar mai comenta ca ar fi fost mai bun unul sau altul". In schimb, seful PSD de la Olt si liderul senatorilor PSD, Ion Toma (60 de ani), nu vede aici decat minusurile: "E o masura greoaie, greu de realizat". Un alt foarte expertimentat sef de filiala, Gavril Mirza de la Suceava (62 de ani), spune ca un presedinte ales de toti membrii ar avea "multa forta", iar posesorii carnetelor de partid s-ar simti satisfacuti, dar subliniaza ca sistemul ar fi "greu de pus in practica": " Avem o experienta de acum cativa ani, cand am avut un exercitiu de vot pentru alegerea si desemnarea candidatului in partid si a fost destul de greu".
Si despre votul de (ne)incredere dat presedintelui PSD in fiecare an parerile sunt foarte impartite. "Daca Victor Ponta isi va uita cumva promisiunea, avem noi grija sa-i aducem aminte", spune Ioan Chelaru, si el fost sustinator al lui Geoana. El crede ca votul de incredere este "o forma de autocontrol" pentru liderul partidului. Unii nu inteleg insa de ce ar fi nevoie de acest fel de congres, Conventia, in fiecare an, altii spun ca e din cale-afara de greu de organizat. Exista si opinii potrivit carora e greu sa contabilizezi succesul sau insuccesul unui lider in intervalul aceleiasi legislaturi, cand partidul este in opozitie.
Un grad mai mare de adeziune pare sa castige ideea reorganizarii PSD pe colegii si sectii de votare. Ion Toma de la PSD Olt spune ca e chiar nevoie de o mai buna colaborare intre parlamentarii alesi in colegii si filialele partidului. De la Suceava, senatorul Mirza declara insa ca problema e prea complicata: reducerea numarului de parlamentari necesita schimbarea normei de reprezentare si deci redesenarea colegiilor. Rodica Nassar nu intelege insa cum s-ar putea integra colegiile in structura de organizare a filialelor. O discutie similara se poarta, de altfel, si la PDL, unde s-a pus problema asocierii parlamentarilor alesi in colegii in conducerea filialelor.
Asumarea "punctelor gri" – piatra de incercare in PSD
Ion Iliescu le-a reprosat liderilor mai tineri ai partidului, intre care si lui Victor Ponta, ca s-au lasat coplesiti de sloganul "Votezi Geoana, votezi Iliescu", folosit de PDL. Presedintele de onoare declara ca PSD n-ar avea motive sa fie "complexat" de rolul sau in timpul Revolutiei din 1989, ba, dimpotriva, ar trebui sa fie mandru. Acest punct de vedere este insa din ce in ce mai putin impartasit in partid, chiar daca initiatorul dezbaterii despre "asumarea zonelor gri" din istoria partidului, Victor Ponta, si-a inceput mandatul declarand ca nu-i este rusine ca este pesedist din nici un punct de vedere. Chiar lideri din garda veche a partidului, precum Gavril Mirza, apropiat al lui Octav Cosmanca, spun ca "sunt lucruri precum Piata Universitatii sau Mineriada, pe care PSD le duce in carca de prea multa vreme" si care "trebuie clarificate odata". Constantin Nita spune ca totul ar trebui dezbatut si sa se hotarasca ce isi asuma PSD si ce nu, pentru ca altfel "toata lumea are impresia ca partidul asta lucreaza in catacombe".
"Trebuie ca totul sa iasa la vedere, ca suntem oameni seriosi", spune Constantin Nita. Alti vicepresedinti PSD cred ca imaginea "falsa" de partid comunist a PSD sau de partid dominat de "reminiscente comuniste" se va stinge de la sine daca vor fi promovati in prima linie a partidului oameni care "erau prea mici in 1990" ca sa fi participat la Piata Universitatii. Cat despre propunerea lui Victor Ponta ca partidul sa sprijine "in mod transparent unele institutii media care manifesta clar o viziune de stanga", cei mai multi vicepresedinti ai PSD au rezerve, desi nu neaparat in favoarea libertatii de exprimare. Unii spun ca partidul a pierdut momentul cand investitiile in media erau posibile pentru un PSD in plina forta economica si ca acum e destul de greu de pus in practica, "mai ales ca partidul a ramas pe dinafara puterii atata timp", dupa cum s-a exprimat Ioan Chelaru.
Mai realisti, unii parlamentari cred ca presa de partid "nu e citita de nimeni, nici macar de membrii de partid". Altii cred, cel putin in teorie, ca sprijinul financiar isi pune amprenta asupra unei publicatii, ceea ce o indeparteaza de statutul ei util de oglinda fidela a realitatii. Daca partidele ar incerca sa imparta mass-media in stanga si dreapta prin intermediul sprijinului banesc, oricat de "transparent", o sa iasa "o mare incurcatura", spun altii. In orice caz, dupa cum declara Gavril Mirza, "acest punct este mai delicat".
