Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, ieri, după şedinţa de guvern, că numărul de posturi de conducere în cadrul ministerelor se va reduce, până la sfârşitul lunii martie toţi miniştrii trebuind să vină cu propuneri de reorganizare a instituţiilor pe care le conduc.
Restricţiile anunţate de Dragnea par calibrate pentru necesităţile unui buget auster în condiţiile unui Cabinet de 28 de membri, dar pot ascunde o veritabilă epurare politică.
„Până la 30 martie va fi făcută o analiză serioasă din punct de vedere funcţional şi din punct de vedere al eficienţei funcţionarilor ministerelor, în aşa fel încât, până la finalul lunii martie, toţi miniştrii să vină cu o nouă propunere de reorganizare, în sensul reducerii numărului de personal”, a declarat Dragnea, după şedinţa de Guvern. Vizate sunt Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – unde deja din toamnă a fost reclamată un fel de „rotaţie a cadrelor” dictată de Daniel Constantin, Ministerul Muncii, Ministerul Tineretului şi Sportului, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine şi Autoritatea Naţională pentru Turism şi, mai ales, Ministerul Afacerilor Externe.
Cât despre numărul de secretari de stat, vicepremierul a arătat că acesta va ajunge „undeva spre 60, între 55 şi 60”. El a explicat că, în medie, la unii miniştri delegaţi „sunt şi va fi câte un secretar de stat, iar la ministerul pe care îl conduce vor fi trei secretari de stat, toţi atâţia urmând să aibă şi Ministerul Agriculturii şi Ministerul Afacerilor Externe.
Singurul care rămâne neatins este cabinetul prim-ministrului. Astfel, potrivit lui Dragnea, numărul de posturi la cabinetul prim-ministrului rămâne neschimbat – 18 posturi. În schimb, la viceprim-ministru cu portofoliu şi ministru de stat se prevăd 12 posturi (de la 15), la viceprim-ministru fără portofoliu – 8 posturi (de la 13), la ministru, ministru delegat, secretarul general al Guvernului, şeful Cancelariei Primului-Ministru se prevăd 8 posturi (de la 13), la secretar de stat, secretar general adjunct al Guvernului, asimilaţi ai acestora din cadrul ministerelor, Secretariatul General al Guvernului şi Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul – 4 posturi (de la 5), iar la conducători de organ de specialitate al administraţiei publice centrale cu rang de secretar de stat – 3 posturi (de la 4).
Pe hârtie, totul arată foarte bine, dar, având în vedere că numărul membrilor Cabinetului s-a mărit la 28 (cu tot cu prim-ministrul, al cărui personal poate „flota” liber), pare că numărul posturilor din aparatul guvernamental s-a mărit la rândul său. De aceea nici domnul Dragnea nu a putut da o cifră exactă. Ceea ce Guvernul prezintă drept o reducere de personal ar putea fi, de fapt, o creştere. În al doilea rând, reducerea anunţată de domnul Dragnea şi „analiza serioasă a funcţionarilor” poate masca o politizare masivă a ministerelor în dauna profesioniştilor şi în beneficiul clientelei de partid. Surse apropiate cel puţin unui minister ne-au confirmat că acest lucru s-ar petrece de câteva luni şi că „reducerea de personal” anunţată de Dragnea nu ar face decât să legalizeze politizarea ministerelor.
Pentru comparaţie, în guvernul Ungureanu, au existat 35 de secretari de stat şi 33 de posturi asimilate cu poziţia de secretar de stat la aparatul prim-ministrului, ne-a declarat Mihai Răzvan Ungureanu. Din aceste 68 de posturi numai două treimi au fost ocupate. Acum „gândiţi-vă ce a a făcut Ponta”, ne-a îndemnat fostul premier. „A umplut schema administrativă cu 3300 de oameni”. „Pe vremea lui Boc trei cincimi din structură era politizată. Gândiţi-vă cum va fi acum”, a încheiat Mihai Răzvan Ungureanu.
