Dacă USL modifică sistemul electoral aşa cum a anunţat, vom scăpa de candidaţii intraţi în Parlament de pe locul doi sau chiar trei, dar vom avea parte de alte ciudăţenii şi contradicţii. Partide cu 10-15% ar putea, cu ceva ghinion, să nu aibă nici un reprezentant în viitorul Legislativ, în timp ce ar putea accede reprezentanţi ai formaţiunilor mici.
Să luăm un prim scenariu: într-un colegiu, favoriţi sunt, să spunem, candidaţii USL şi PDL. În această ordine, aşa că reprezentantul Uniunii îşi adjudecă mandatul. Candidatul PPDD se situează pe locul trei şi, ca atare, iese din joc, chiar dacă formaţiunea strânge, la nivel naţional, suficiente voturi pentru a obţine mai bine de o zecime din mandate. O dată cu ieşirea din joc a candidatului se pierd şi voturile adunate de acesta sub sigla partidului.
Invers, să luăm un colegiu în care candidaţii USL şi PDL sunt detronaţi, la urne, de un reprezentant al UNPR sau Partidului Verde. Acesta va lua mandatul, fără să mai conteze că formaţiunea pe care o reprezintă are, la nivel naţional, mai puţin de 3% din voturi.
Un alt efect al sistemului de vot uninominal varianta USL vizează „redistribuirea” mandatelor UDMR. Potrivit unor simulări, Uniunea ar urma să aibă în viitorul Legislativ mai puţini reprezentanţi şi s-ar schimba colegiile de provenienţă a acestora. Concret, UDMR ar pierde mandatele obţinute prin redistribuire în Braşov, Cluj, Arad, Maramureş şi diasporă, dar s-ar întări în Covasna, Harghita, Mureş, Bihor, Satu Mare şi Sălaj. Evident, în detrimentul comunităţii româneşti din judeţele menţionate, care va rămâne, probabil, nereprezentată.
Pericolul la care se expun liberalii
Aşa cum sistemul semi-uninominal din 2008 a fost gândit astfel încât să avantajeze PNL, aflat atunci la putere, sistemul electoral impus acum de USL este conceput în ideea maximizării mandatelor Uniunii. Calculul este simplu: un candidat susţinut de PSD şi PNL are şanse sporite să adune mai multe voturi într-un colegiu decât un candidat al PDL. Să facem însă un exerciţiu de imaginaţie şi să ne întrebăm ce s-ar întâmpla dacă USL s-ar sparge? Cine va avea cele mai mari şanse de câştig? Candidatul PSD, cel al PNL sau cel al PDL? Evident că, în faţa unor partide ca PSD şi PDL, cu structuri teritoriale extinse şi bine închegate, cele mai multe probleme le va avea PNL.
Să ne amintim, în context, ce spunea preşedintele Traian Băsescu în aprilie 2010, când propunea introducerea sistemului de vot majoritar şi creşterea pragului electoral: „Asta va crea două mari partide, care vor alterna la putere cu sprijinul unui partid mai mic, eventual. Cât timp vom sta tot în coaliţii, nu vom avea guvernări coerente”. Rămâne de văzut cui va reveni rolul de partide mari şi cui rolul de partid mic.
Ce spun politicienii
Reprezentanţii USL consideră că eliminarea pragului electoral nu va aduce în Parlament mai multe partide, din rândul celor considerate mici. „Votul politic este o componentă semnificativă. Nu cred că vor fi multe partide care să reuşească să-şi impună candidaţii. Uitaţi‑vă la primari, unde se votează la fel. Nu sunt foarte mulţi primari de la partide care nu contează”, a declarat, pentru RL, Toni Greblă (PSD), preşedintele Comisiei juridice din Senat.
Deşi proiectul de cod electoral tocmai a fost adoptat de Senat, eliminarea pragului se va face pe parcursul dezbaterilor din Camera Deputaţilor. Explicaţia este simplă: dacă ar exista un prag, toate voturile şi mandatele (fracţii sau întregi) câştigate de partidele ce nu trec pragul s‑ar redistribui formaţiunilor care au depăşit pragul. Or, în acest caz, nu s-ar mai putea respecta tocmai esenţa acestui nou sistem de vot: „cel care ia cele mai multe voturi câştigă mandatul”. Tot la Camera Deputaţilor va trebui remediată şi problema independenţilor, al căror drept de a obţine mandatul, dacă au strâns cele mai multe voturi în colegiu, a fost anulat prin abrogarea grăbită a unui articol.
Democrat-liberalii spun însă că proiectul USL ar fi „o mare diversiune”. „Ne aruncă praf în ochi că e vorba de uninominal pur, care nu e uninominal pur şi se eludează alte două probleme esenţiale pentru reforma clasei politice, şi anume reducerea numărului de parlamentari la 300 şi Parlament unicameral”, a declarat purtătorul de cuvânt al PDL, deputatul Sever Voinescu. 
