Actualii primari, şefi de CJ, consilieri locali şi judeţeni vor avea cu aproape şase luni mai mult timp pentru a-şi face campanie, dacă opoziţia nu reuşeşte să împiedice, prin moţiunea de cenzură anunţată, comasarea alegerilor locale cu parlamentarele.
Premierul Emil Boc va veni în Parlament pe 15 decembrie pentru a-şi angaja răspunderea, simultan, pe două proiecte: comasarea alegerilor şi modificările aduse sistemului de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Parlamentarii pot formula, tot până joi, amendamente la cele două propuneri legislative, dar Executivul nu este obligat să ţină cont de ele. Moţiunea de cenzură anunţată de USL va fi dezbătută pe 22 decembrie, dar pare să aibă şanse zero de adoptare, în condiţiile în care formaţiunile din arcul guvernamental deţin majoritatea şi, la fel ca la alte moţiuni de cenzură, este de aşteptat ca liderii lor să-şi ia măsuri de precauţie pentru a împiedica eventuale „dezertări” la vot.
De ce se impune, în viziunea puterii, o nouă angajare a răspunderii? Pentru că suntem deja în luna decembrie şi pentru că trebuie să fie clar dacă alegerile vor fi sau nu comasate în 2012, ne-a explicat premierul Boc. Doar că ideea comasării alegerilor era discutată în coaliţie şi pe la începutul lunii septembrie. Adică, cu mai bine de trei luni în urmă, ceea ce înseamnă că ar fi existat timpul necesar adoptării unei legi prin procedura parlamentară obişnuită. Reprezentanţii puterii nu au mers pe această variantă din cel puţin două motive. Primul se referă la nesiguranţa că propriii parlamentari se pot mobiliza astfel încât să fie respectat un calendar şi să nu apară surprize la vot. Al doilea motiv priveşte negocierile purtate în coaliţie pe marginea reducerii numărului de parlamentari (cât mai aproape de 300, cât a rezultat din referendumul din 2009) şi a modificării sistemului electoral. Negocieri care, după trei luni, s-au soldat cu un eşec.
Nebunia redesenării colegiilor
Odată decis că se menţine, cel puţin pentru alegerile din 2012, sistemul electoral actual, mai rămân de stabilit: data alegerilor comasate, norma de reprezentare şi cum vor arăta colegiile uninominale. În privinţa datei, ea urmează să fie stabilită prin hotărâre de guvern, dar o analiză a PDL a arătat că alegerile ar putea fi organizate după data de 18 noiembrie 2012, astfel încât viitorii parlamentari să-şi înceapă mandatul pe 11 decembrie 2012.
Apoi, după gafa Ministerului de Interne, al cărui proiect iniţial ar fi dus la o creştere a numărului de parlamentari, Guvernul nu vrea ca în proiectul pentru care-şi angajează răspunderea să apără referiri la norma de reprezentare sau la numărul de locuitori care se va lua în calcul pentru a se stabili câţi aleşi vom avea. Chiar şi în lipsa unui consens politic, ar trebui să avem, totuşi, o scădere a numărului de aleşi pe motiv de reducere a populaţiei ţării, reducere consemnată de recensământ.
Puterea vrea însă să se folosească de rezultatele care vor fi făcute publice în primele luni ale anului şi pentru a justifica redesenarea colegiilor uninominale. Aceasta pentru că actuala legislaţie (Legea 35/2008) vorbeşte despre actualizarea şi, respectiv, modificarea colegiilor. Responsabilă de actualizarea graniţelor colegiilor şi de numerotarea lor este Autoritatea Electorală Permanentă, iar operaţiunea se poate face dacă apar schimbări în structura, denumirea sau rangul unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi după fiecare recensământ al populaţiei. Aici însă Guvernul are o problemă: legea spune că actualizarea trebuie să fie făcută „cu cel puţin 12 luni înainte de alegerile parlamentare la termen”. În ceea ce priveşte modificarea colegiilor, tot legea spune că această operaţiune nu poate fi făcută „decât dacă faţă de delimitarea anterioară a apărut o variaţie pozitivă sau negativă de minimum 10% din populaţia respectivului colegiu”.
Guvernul Boc vrea însă să redeseneze de la zero colegiile electorale. Mai exact, potrivit ministrului Muncii, Sulfina Barbu, proiectul adoptat ieri prevede înfiinţarea unei comisii parlamentare (câte doi reprezentanţi pentru fiecare partid) care să facă propuneri Executivului. Or, această procedură este aplicabilă, conform legii încă în vigoare, doar primei delimitări a colegiilor, cea aprobată de guvernul liberal, în 2008.
Pe holurile Parlamentului este de notorietate însă dorinţa democrat-liberalilor de a redesena „colegiile lui Tăriceanu”, astfel încât să fie cât mai în dezavantajul USL şi cât mai în avantajul propriu.