PSD şi PNL au hotărât să susţină un guvern de criză cu misiunea de a declanşa alegeri anticipate. În cazul unei moţiuni de cenzură câştigătoare în octombrie, remanierea Cabinetului Boc rămâne fără efect.
În timp ce PDL face eforturi să explice de ce unii miniştri trebuie daţi afară, iar premierul Boc trebuie să rămână în funcţie, PSD şi PNL au hotărât să colaboreze la alcătuirea unui guvern de criză. Acesta ar urma să fie învestit după preconizata victorie a moţiunii de cenzură şi ar trebui să administreze ţara până la alegerile parlamentare anticipate, în primăvara lui 2011.
Pasul 1: majoritate în Parlament; Pasul 2: anticipate
După întâlnirea de ieri a liderilor PSD şi PNL, Victor Ponta a declarat că vor fi agreate câteva măsuri economice imediate cum ar fi reducerea TVA la alimente, la 5%, renunţarea la tăierea nediscriminatorie a salariilor şi împiedicarea impozitării pensiilor. Victor Ponta a evitat să răspundă dacă guvernul de tranziţie preconizat va cuprinde politicieni sau tehnocraţi, declarând că este în interesul celor două partide să fie selectaţi oamenii cei mai buni. „Doar nu o să punem oameni neprofesionişti sau oameni care doar ne plac nouă din partid pentru că asta înseamnă sancţiune imediată în primăvara anului viitor”, a declarat el. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a fost ceva mai concret, declarând că premierul acestui cabinet de avarie ar trebui să fie un independent. „Va fi un premier convenit de comun acord, un independent, cu credibilitate”, a spus el. Cele două partide nu au specificat însă data iniţierii moţiunii de cenzură, momentul zero al unui astfel de scenariu. „O să semnăm moţiunea de cenzură când avem cele mai mari şanse”, a spus Ponta.
Iliescu: „Acum populaţia are motiv, ar vota suspendarea”
Temporizarea practicată de PSD este cauzată de cele 21 de voturi lipsă până la numărul de 236 necesare pentru dărâmarea Guvernului. Liderii celor două partide au reluat ieri discuţia privind racolarea de parlamentari PDL nemulţumiţi, Liviu Dragnea (PSD) şi Radu Stroe (PNL) urmând să coordoneze colaborarea la nivel local. Pe de altă parte însă, atât PSD, cât şi PNL au lansat câteva semnale directe către PDL şi Traian Băsescu. Considerând PNL partener strategic, Adrian Năstase a spus că PSD ar putea coopera şi cu PDL „în măsura în care convenim că vom face alegeri anticipate anul viitor, ca să nu mai stăm în toate aceste formule nesigure, nu mai ştim parlamentarii ai cui sunt, s-au schimbat jucătorii de la o echipă la alta”. Crin Antonescu a vorbit, la rândul său, despre utilitatea „unei acţiuni politice comune” cu parlamentari PDL.
Dar în afară de semnale amiabile, opoziţia transmite Cotrocenilor şi ameninţări. Potrivit unei înregistrări Antena 3, Ion Iliescu a explicat, la reuniunea PSD de luni, că suspendarea lui Traian Băsescu în 2007 a fost o eroare, dar că „acum populaţia are motiv, ar vota suspendarea”. „Nişte alegeri anticipate care ar schimba majoritatea parlamentară, iar pasul următor – alegeri prezidenţiale anticipate”, a indicat Ion Iliescu. Iar Victor Ponta a redat ieri un discurs de tip Antonescu: „Nu vom ezita să-l suspendăm şi chiar să-l demitem pe Băsescu dacă nu declanşează anticipatele.” Aceste variante diferite de strategie politică denotă o mare volatilitate în decizia conducerii PSD, mai ales că social-democraţii deciseseră că partidul nu va intra la guvernare decât în urma alegerilor. „Situaţia politică actuală este incertă, trebuie să ţinem cont şi de reacţiile imprevizibile ale preşedintelui Traian Băsescu”, se justifică social democraţii.
Videanu şi Berceanu, debarcaţi la pachet?
În acelaşi timp, la ora închiderii ediţiei, parlamentarii PDL se adunau la marea şedinţă, unde Emil Boc trebuie să le prezinte evaluarea miniştrilor. În cursul zilei cei mai influenţi, Vasile Blaga, Adriean Videanu şi Radu Berceanu (ultimii daţi ca remaniabili siguri), mimau relaxarea: „Se vede că am emoţii, nu?”, spunea, râzând, ministrul Economiei. Întrebarea-cheie era dacă Emil Boc se va atinge de ei. Surse din conducere susţin însă că pentru liniştea din partid Radu Berceanu şi Adriean Videanu şi-ar sacrifica posturile. Însă nu gratis. Ministrul Economiei s-ar pregăti să preia întreaga activitate de la partid, devenind lider de facto al PDL, spun sursele citate. Berceanu, în schimb, ar fi refuzat postul de preşedinte al Senatului, care i-ar fi revenit după debarcarea lui Mircea Geoană şi, ca atare, rămâne de văzut cum îşi va negocia ieşirea de la Palatul Victoria, dacă totuşi o va face. Pedeliştii nu mai au însă răbdare să aştepte deznodământul şi au scos deja la bursă un nume de înlocuitor Eusebiu Pistru, protejatul lui George Scripcaru de la Braşov.
Cine va înlocui pe cine
Pe un alt portofoliu vizat de schimbare, Agricultura, condusă acum de Mihail Dumitru (căruia PDL i-a reproşat adesea lipsa de vizibilitate), deputaţii l-ar împinge pe colegul lor Valeriu Tabără. El a declarat ieri că nu a fost contactat de premier pentru o asemenea propunere, însă dacă aceasta va veni, se va gândi s-o accepte. Totuşi, în urma negocierilor politice dictate de matematica parlamentară, Emil Boc ar putea ceda portofoliul Agriculturii pentru UNPR, care îl pregăteşte pe Valeriu Steriu. Într-o fază anterioară a discuţiilor, independenţii ar fi dorit Ministerul Muncii, ocupat acum de Mihai Şeitan, a cărui prestaţie este considerată dezastruoasă chiar şi la partid. Surse parlamentare susţin însă că Marian Sârbu ar avea probleme grave de sănătate, care i-ar face imposibilă preluarea ministerului, motiv pentru care pedeliştii l-ar păstra pentru Gheorghe Barbu, secretarul Camerei Deputaţilor. Acelaşi post ar fi dorit, potrivit surselor PDL, şi de deputatul Ioan Botiş, omul lui Ioan Oltean.
Şi Ministerul Comunicaţiilor ar urma să rămână fără titular, dacă Roberta Anastase nu va reuşi să-l salveze pe Gabriel Sandu. Postul este dorit de deputatul William Brânză, apropiat al Elenei Udrea. Şansele acestuia de a trece de Cotroceni sunt însă minime, în condiţiile în care nu are tocmai un „dosar curat”. În schimb, conducerea PDL ar avea deja două variante pregătite din afara partidului. În ceea ce priveşte Finanţele, parlamentarii PDL au un înlocuior pentru Sebastian Vlădescu, în persoana lui Ion Ariton, din comisia de buget-finanţe din Cameră. Şansele însă ca Vlădescu să fie debarcat sunt însă minime datorită sprijinului de la Cotroceni.