Comisia parlamentara pentru controlul activitatii SRI considera ca serviciul are probleme generate de incoerenta unor politici anterioare de resurse umane, constatandu-se inconsecventa si discontinuitate in conceptia de pregatire a personalului, fiind necesara depasirea unui blocaj de mentalitate. Conform raportului comisiei asupra activitatii SRI in anul 2004, depusa la Birourile Permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului, SRI are „unele probleme generate de incoerenta unor politici de resurse umane anterioare, ale caror efecte s-au cumulat, principalele consecinte ale acestora constituindu-le lipsa generatiei de mijloc maturizate profesional, afirmarea insuficient de convingatoare a noilor promotii de ofiteri si un dezechilibru al repartizarii personalului pe domenii de activitate, in defavoarea structurilor operative de informatii”. Comisia sustine, de aceea, necesitatea finalizarii masurilor de reforma implementate in ultimii ani, mai ales sub aspectul „mentalitatii profesionale” care, in anumite domenii, evolueaza „mai lent”. Membrii comisiei atrag atentia asupra insuficientei capacitati de preintampinare a surprizelor contrainformative, ca urmare a concentrarii pe „tinte aparente”.
Potrivit raportului trimis de Timofte la Parlament, principalele riscuri la adresa securitatii nationale in anul 2004 au fost generate de terorism, criminalitatea organizata transfrontaliera, coruptie, persistenta practicilor abuzive si ilegale in administratie si justitie, evaziunea fiscala de amploare, se mai arata in raport. Raportul mentioneaza si faptul ca demnitari ai statului au folosit informatiile primite in interes propriu. In activitatea de contraspionaj, SRI a avut ca prioritate monitorizarea si contracararea actiunilor serviciilor secrete din state care nu agreeaza extinderea NATO si UE, state sau grupuri interesate in valorificarea in detrimentul Romaniei a oportunitatilor aparute in procesul de integrare euro-atlantica. In anul 2004 riscurile de natura terorista pe teritoriul Romaniei s-au mentinut la un nivel „relativ scazut”. Conform raportului SRI, activitatile derulate de cercurile radicale maghiare (cu sprijinul unor entitati externe interesate) au asigurat cristalizarea si consolidarea unor formule organizatorice care militeaza pentru obtinerea unui statut de autonomie largita pentru regiunea Tinutului Secuiesc si continuarea demersurilor legislative vizand crearea conditiilor juridice pentru atingerea acestor obiective, ceea ce constituie un risc pentru climatul social.
