Parlamentarii în frunte cu Roberta Anastase (PDL) şi-au aprobat discret cumulul pensiei cu indemnizaţia. Hotărârea s-a luat în Birourile Permante, adică în formulă restrânsă, fără cunoştinţa plenului Parlamentului, şi a ajuns în Monitorul Oficial sub formă de norme de aplicare. Pentru bugetarii de rând cumulul pensiei cu salariul este este interzis, iar premierul Emil Boc a vorbit în repetate rânduri de „pensiile nesimţite” ale aleşilor. Conducerea două Camere oscilează acum între explicaţii stângace şi refrenul „nu am ştiut”.
Cum s-a întâmplat?
Birourile Permanente reunite ale Parlamentului au publicat în Monitorul Oficial de luni o hotărâre prin care abrogă articolul din statutul senatorilor şi al deputaţilor care interzicea cumulul între pensii şi indemnizaţiile de parlamentar. Actul respectiv nu a fost supus votului plenului şi nici nu a fost discutat de membrii conducerii celor două Camere, explicaţia fiind că nu era vorba de o modificare a legii, ci de normele de aplicare, aprobate anterior de comisia de statut pentru senatori şi deputaţi. Argumentaţia aleşilor este construită în baza unei decizii a Curţii Constituţionale care prevede că parlamentarii şi magistraţii sunt două dintre categoriile profesionale care se pot bucura în continuare de cumulul pensie-indemnizaţie. „Din punct de vedere legal nu am avut ce face, din punct de vedere moral, o fi corect, n-o fi, nu ştiu. Birourile permanente nu au încălcat legislaţia în vigoare, ci au contribuit la aplicarea ei, pentru că legea (n.red- statutul senatorilor şi deputaţilor) le dă dreptul aleşilor să cumuleze pensia cu salariul. Birourile permanente nu pot modifica o lege, pot doar să adopte normele de aplicare a legii, ceea ce au şi făcut”, a declarat preşedinta Camerei Deputaţilor pentru România liberă.
Guvernul este împotrivă
Întrebată dacă există vreo soluţie pentru corectarea acestei „erori”, Anastase a explicat că singura portiţă de scăpare este modificarea statutului senatorilor şi deputaţilor, în sensul eliminării articolului vinovat. „Să vă amintesc că nu sunt singurul membru din Biroul Permanent ? Ce nu înţelegeţi, că nu puteam să fac nimic din punct de vedere legal ? Credeţi că eram nebună să fiu de acord cu ceva ce puteam preveni ?”, s-a justificat, Anastase. Ea mai declară iritată că nu se teme de eventualele urecheri din partea premierului Emil Boc, şeful ei de partid, întrucât: „primul ministru ştie foarte bine diferenţa dintre o lege şi normele de aplicare”. De altfel, reacţia Guvernului la boacăna conducerii celor două camere nu a fost deloc aspră. „ Dacă proiectul de lege propus de premier privind eliminarea pensiilor parlamentarilor ar fi fost votat, n-am mai fi avut acum această discuţie”, a declarat pentru Realitatea TV, Ioana Muntean, purtătoarea de cuvânt a Guvernului. Pe de altă parte, reprezentanţii opoziţiei în conducerea Parlamentului sunt convinşi că greşeala este reparabilă. Ei mai spun totodată că s-a ajuns aici pentru că nu au fost atenţi sau nu au ştiut.
Câţi bani ar fi pierdut aleşii
Dacă ar fi mers pe varianta modificării Statutului deputaţilor şi senatorilor, în sensul eliminării posibilităţii de a cumula pensia specială, de lux, cu indemnizaţia de senator sau deputat, unii aleşi ar fi pierdut sume consistente. Aceasta pentru că, şi în prezent, în ciuda declaraţiilor contrare şi repetate făcute de toate taberele politice, pensiile aleşilor sunt calculate după modelul pensiilor magistraţilor. Adică, pleacă de la 80% din indemnizaţia lunară pentru cei care au avut cel puţin trei mandate şi descreşte în cazul unui număr mai mic de mandate (cu 20% pentru două mandate, respectiv 40% pentru un singur mandat). În condiţiile în care indemnizaţiile brute variază, în funcţie de atribuţiile îndeplinite de parlamentar, între 6.994 lei şi 8.817 lei pe lună, rezultă că o pensie de senator sau deputat cu trei mandate poate depăşi lejer 5.000 de lei.
Parlamentari noi, obiceiuri vechi
Aşa cum au decis acum, în formulă restrânsă şi departe de ochii presei (care nu are acces la şedinţele de Birouri Permanente), parlamentarii au mai încercat şi în trecut să-şi atribuie mai mulţi bani printr-o normă şi nu prin lege. Concret, înaintea alegerilor parlamentare din 2008, liderii celor două Camere au decis ca pensiile speciale să fie calculate pornind nu de la media ultimelor 12 luni, ci de la „indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de la salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”. În mod evident, varianta aleasă reprezenta o valoare mai mare, astfel că şi pensia rezultată era mai mare. Când decizia Birourilor Permanente a fost publicată în Monitorul Oficial, în urma scandalului izbucnit, liderii Senatului şi Camerei au făcut un pas înapoi în toamna lui 2008, abrogând prevederea incriminată.
