Într-o serie de patru telegrame ale ambasadei SUA de la Bucureşti, obţinute de kamikazeonline.ro, oficialii americani s-au arătat interesaţi să plaseze „2-3 deţinuţi de la Guantanamo în România”, însă oficialii români s-au arătat reticenţi la cerinţele SUA. Totodată, sunt prezentate frangemente din discuţiile pe care le-a avut ministrul de Externe Teodor Baconschi cu ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, despre subiecte legate de adopţiile intrenaţionale, programul Visa Waiver, Moldova, Iran sau Afganistan. Vă prezentăm traducerea integrală a telegramelor:
DECL: 04/04/2009
TAGS: PTER, PREL, KAWC, PHUM, RO
SUBIECT: Răspunsul României la demersul de instalare al deţinuţilor de la Guantanamo
REF: A. BUCUREŞTI 01862 DTG 06 DEC 141541Z (NOTAL)
B. STATE 36991 DTG 230027Z MAY 07
C. STATE 37005 DTG 230223Z MAR 07
D. STATE 43387 DTG 040243Z APR 07
Clasificat de: Consilierul politic Ted Tanoue pentru motivele 1.4(b) şi (d)
1. (C) Consilierul politic adjunct a trimis instrucţiunile pentru demersuri (B-D) într-o telegramă de referinţă pe data de 4 aprilie, adresată directorului pentru OSCE, Consiliul Europei şi Drepturile Omului din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Brânduşa Predescu. Drept răspuns la întrebarea lui Predescu, consilierul politic adjunct a confirmat că acest demers este diferită de precedentele (ref a). Predescu a spus că a înţeles (pentru instrucţiunile ref B) că guvernul Statelor Unite caută “un angajament la nivel politic”, cu detalii suplimentare care ar trebui respectate în urma răspunsului Guvernului României. Ea a precizat că ministrul Afacerilor Externe Adrian Cioroianu care trebuie să depună jurământul pe 5 mai, ar putea dori să se mai gândească asupra aceastei probleme. Ea a adăugat că, în răspunsul oficial al Guvernului României, după procedurile dintre agenţii, va aborda şi problema prezenţei în România a oricăror comunităţi de expatriaţi relevante (după cum a fost notat în “Obiectul C” în ref C).
2. (C) Informal – şi off-the-record – Brânduşa s-a arătat înspăimântată de această cerere. Ea a spus că pe lângă motivele politice interne (de exemplu: tensiunile dintre Parlament, primul-ministru şi preşedinte care au izbucnit după aderarea la UE), România a contribut foarte mult la războiul global împotriva terorismului. Ea a precizat, de asemenea, că este un moment ciudat pentru o astfel de cerere, având în vedere actualele investigaţii pe care le face Comisia Europeană asupra predărilor şi a controverselor legate de contractorii români reţinuţi de Foţele Multinaţionale din Irak.
3. (C) Comentariu: Ministerul Afacerilor Externe va respecta probabil procedurile interne oficiale pentru a analiza demersul Statelor Unite. Nu suntem siguri de un răspuns pozitiv având în vedere răspunsurile negative repetate date de Guvernul României demersurilor noastre pe acelaşi subiect. Demersurile viitoare pe această temă vor fi probabil contra-productive. Sfârşitul comentariului.
TAUBMAN
DECL: 22/01/2019
TAGS: EUN, PGOV, PREL, ENRG, RO
SUBIECT: România despre opiniile Consiliului de Relaţii Externe şi Afaceri Globale ale Statelor Unite din ianuarie
REF: A. STATE 5430 B. STATE 4297
Clasificat de: Însărcinatul de afaceri Jeri Guthrie-Corn;
Motivele 1.4(b ) şi (d).1. (C)
Pe data de 22 ianuarie, ofiţerul pe probleme politice a transmis demersul Consilului pentru Relaţii Externe şi Afaceri Globale pentru luna ianuarie (Ref B) directorului pentru Afaceri Externe ale UE din cadrul MAE, Cristian Olimid, şi directorului adjunct (pentru probleme transatlantice) Florin Vlad. Ofiţerul pe probleme politice a transmis şi punctele ONU în legătură cu Gaza (Ref A). Olimid a recunoscut că problemele legate de pacea şi securitatea energetică din Orientul Mijlociu vor domina discuţia în cadrul Consiliului.
2. (C) În procesul de pace din Orientul Mijlociu, România va face presiuni pentru susţinerea ajutorului umanitar de urgenţă şi pentru a răspunde nevoilor urgente ale palestinienilor din Gaza. El a adăugat că miniştrii de externe vor analiza în profunzime evoluţia situaţiei după întâlnirea celor 27, care va avea loc în zilele următoare, cu reprezentanţii iordanieni, egipteni, turci şi palestinieni. Mai precis, el a avertizat că problemele ajutoului umanitar şi prevenirea reînarmării Hamas sunt încă în dezbatere. Este evident, a precizat el, că va fi nevoie acolo şi de UE; care ar fi rolul pe care UE ar trebui să-l îndeplinească urmează să fie stabilit din moment ce unele voci din UE susţin că UE ar trebui să susţină un guvern de unitate. România, ca şi Statele Unite, ar dori să vadă o afirmare a Autorităţii Palestiniene în Gaza, a subliniat el.
3. Olimid s-a arătat optimist că UE va începe să-şi consolideze poziţia cu privire la securitatea energetică la Marea Neagră. El a spus că recentul fiasco între Rusia şi Ucraina a dăunat credibilităţii ambelor state ca parteneri de încredere ai UE. România speră, a adăugat el, că recentele întreruperi de gaz vor întări dorinţa UE de a-şi diversifica sursele energetice şi –cel mai important-principiul solidarităţii europene. Olimid a subliniat că România a fost capabilă să depăşească întreruperile de energie prin abilitatea sa de a profita de rezervele strategice şi de a trece pe combustibili alternativi (cărbune şi combustibil lichid). Totuşi aceasta nu este un substitut pentru dezvoltarea noilor mecanisme menite să îmbunătăţească reţelele de energie din sud-estul Europei, care nu sunt interconectate. Lipsa de flexibilitate are un rol important în capacitatea Rusiei de a controla politicile energetice şi fluxurile în întreaga regiune, a notat el.
4. (C) Comentariu: Cu excepţia unui scurt schimb de opinii despre mutarea deţinuţilor de la Guantanamo – Vlad a fost curios să ştie care sunt statele care au fost abordate – Olimid şi Vlad nu au avut nimic de adăugat în legătură cu Balcanii de Vest sau cu problemele africane propuse în Ref B. Despre Guantanamo, ofiţerul pe probleme politice a notat că în cazul în care ar exista o solicitare oficială de informare, ambasada va depune eforturi pentru a afla mai multe detalii. Vlad a refuzat oferta. Sfârşitul comentariului.
GUTHRIE-CORN
DECL: 01/11/2016
TAGURI: PREF, PGOV, PREL, RO
SUBIECT: România ia în considerare cererea de a primi migranţi protejaţi de la Guantanamo
REF: SECSTATE 172504
Clasificat de: Şeful adjunct al misiunii Mark Taplin pentru motivele 1.4 (b) şi (d).
1. (C) Ofiţerul pe probleme politice a transmis, pe 17 octombrie, demersurile într-o telegramă de referinţă directorului pentru drepturile omului din cadrul Ministerului Afacerrilor Externe, Steluţa Arhire, şi, pe 1 Noiembrie, directorului general adjunct al biroului pentru refugiaţi din cadrul Ministerului Administraţiei şi internelor, Cătălin Necula. Ofiţerul pe probleme politice a lăudat eforturile României de a găsi un adăpost pentru refugiaţii din Uzbekistan până când vor fi mutaţi, mai tâziu în cursul acestui an, şi a transmis cererea pentru un parteneriat pentru crearea de refugii pentru cei a căror viaţă este în pericol. Reacţia oficialului de la Ministerul Afacerilor Externe a fost pozitivă, cu toate că rezervată. Ea a spus că va cere aprobabrea Ministerului de Externe pentru a începe discuţiile interministeriale pe această temă. Reprezentantul Ministerului de Interne a spus că România a aprobat, la începutul acestui an, cadrul legal pentru a fi capabilă să primească refugiaţi şi că legea a intrat în vigoare în august 2006. El a spus că în prezent se gândesc cum să dezvolte cadrul procedural şi a arătat că România ar putea beneficia de posibila asistenţă în dezvoltarea capacităţii programului său de primirea refugiaţilor. Necula a spus că va înainta cererea ministerului şi că va colabora cu Ministerul de Externe pentru a formula un răspuns oficial.
2. (C) Necula a furnizat cifre despre numărul refugiaţilor pe care i-a acceptat România începând cu 1991, recizând că România a primit peste 15.000 de aplicaţii şi au fost acceptate aproximativ 2.200. Azilul a fost solicitat în mare parte de persoane din Irak, Bangladesh şi Afganistan şi mai puţine din Pakistan, Somalia, Iran, India şi China, urmate de mai multe alte naţionalităţi.
Taubman
DECL: 25/01/2015
TAGURI: PREL, MARR, MOPS, NATO, AF, RO
SUBIECT: Întâlnirea ambasadorilor din 22 ianuarie 2010 cu noul ministru de externe Baconschi
REF: A. BUCHAREST 37 B. BUCHAREST 28
Clasificat de: Ambasadorul Mark H. Gittenstein petru motivele 1.4 (B) şi (D)
1. (S) Sumar: În vizita de prezentare a noului ministru de Externe român, Teodor Baconschi, ambasadorul a anunţat o vizită viitoare în România a subsecretarului de stat Tauscher şi a exprimat recunoştiinţa Statelor Unite pentru decizia Guvernului României din 21 ianuarie referitoare la creşterea numărului soldaţilor trimişi în Afganistan cu încă 600. Ministrul de Externe Baconschi a precizat dorinţa guvernului său de a stabili întâlniri la nivel înalt cât mai repede cu putinţă, inclusiv o întâlnire cu preşedintele Statelor Unite pentru Traian Băsescu, în prima jumătate a lui 2010 şi o întâlnire cu secretarul de stat Clinton pentru el însuşi în februarie sau martie 2010. El a confirmat entuziasmul României cu privire la noul concept strategic al NATO. Alte subiecte de discuţie au fost deţinuţii de la Guantanamo, achiziţia avioanelor F-16 şi relaţiile cu Moldova, Turcia şi Iran. Sfârşitul sumarului.
Apărarea antirachetă
2. (S) Ambasadorul l-a informat pe Baconschi că subsecretarul de stat Ellen Tauscher va vizita România pe 4-5 februarie pentru a furniza informaţii preliminare legate de felul în care percep Statele Unite apărarea antirachetă în cadrul Abordării Adaptative în Etape. Ambasadorul a precizat că a discutat deja despre vizită cu preşedintele Băsescu (ref A) şi că Băsescu a acceptat să se întâlnească cu Tauscher. Băsescu a sugerat ca Tauscher să se întâlnească şi cu şeful statului Major General, amiralul Marin. Ambasadorul a spus că Tauscher va explica gândirea preliminară a Statelor Unite referitoare la momentul şi la opţiunile pentru amplasarea radarelor şi sistemelor terestre de rachete de interceptare SM-3. El i-a spus lui Baconschi că Turcia este locul preferat pentru radar şi că, în funcţie de discuţiile cu Turcia, rachetele pot fi amplasate în România, Bulgaria şi/sau Grecia. Ambasadorul a spus că, personal, crede că România ar fi cea mai îndreptăţită şi că România se bucură de o mare susţinere la Washington, cu toate că aceasta nu este unanimă. Ministrul Baconschi şi-a exprimat încântarea că România ar putea fi aleasă să găzduiască o bază militară americană şi a spus că nu va fi nici o problemă din punct de vedere al susţinerii din partea românilor. El a adăugat că câtiva adversari ar putea încerca să folosească această chestiune în scop politic, dar că nu ar fi nici un dezacord serios datorită consensului puternic pentru stabilirea unor legături mai strânse cu Statele Unite.
Afganistan
3. (C) Atât ambasadorul cât şi Baconschi şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu decizia din data de 21 ianuarie a Consiliului Suprem de Apărarea Ţării (CSAT) pentru autorizarea trimiterii a încă 600 de militari pentru misiune ISAF din Afganistan. Ambasadorul i-a spus lui Baconschi că a fost invitat să-l însoţească pe preşedintele Băsescu în vizita sa în Afganistan în februarie. Ambasadorul a mai spus că Statele Unite se străduiesc să furnizeze protecţie blindată rezistentă la mine pentru vehiculele armatei române dar a declarat că există dificultăţi în acest sens din cauză că sunt unităţi americane în Afganistan care operează încă fără aceste sisteme. Ministrul de Externe a confirmat că va participa la Conferinţa despre Afganistan de la Londra care va avea loc pe 28 ianuarie şi a luat notă de susţinerea Statelor Unite pentru crearea unui fond interaţional pentru a încuraja reintegrarea foştilor insurgenţi reformaţi în societatea afgană. Baconschi a spus că este improbabil ca România să poată contribui la acest fond ţinând cont de criza financiară curentă, dar aşteaptă cu nerăbdare să anunţe la Conferinţă că Guvernul României s-a angajat să trimită încă 600 de soldaţi.
Deţinuţii de la Guantanamo
4. (C) Ambasadorul i-a spus lui Baconschi că în curând Statele Unite îi vor cere României să accepte 2-3 deţinuţi care se află în prezent la Guantanamo Bay în Cuba. El a spus că ambasadorul Dan Fried era nerăbdător să discute această chestiune cu Baconschi şi a cerut ca Ministerul Afacerilor Externe să indice când ar fi posibilă stabilirea unei întâlniri sau unei legături telefonice între Fried şi Baconschi.
Vizitele Bilaterale
5. (C) Ministrul de Externe a spus că Guvernul României acordă o mare importanţă programării unei întrevederi între preşedintele Băsescu şi preşedintele Obama, de preferat în prima jumătate a lui 2010. Baconschi a spus că va călători chiar el la Washington în februarie sau martie unde speră că se va întâlni cu secretarul de stat Clinton. Ambasadorul a răspuns că nu este convins că este pozibilă realizarea unei vizite în prima jumătate a anului 2010, în special din cauza multor probleme interne cu care se confruntă preşedintele Obama în prezent.
Conceptul strategic al NATO
6. (C) Baconschi a spus că un nou concept strategic, bine pus la punct, care să reafirme rolul central pe care să-l aibă protecţia sub Articolul 5, era fundamental pentru viitorul Alianţei. Angajamentul pentru apărarea colectivă a fost cheia unei mari susţineri pentru NATO în România şi s-a gândit că administraţia Obama are un rol important şi constructiv în crearea noului concept. Ambasadorul a spus că atât preşedintele Obama cât şi vicepreşedintele Biden au recunoscut importanţa Europei centrale şi de Est şi au înţeles rolul NATO în stabilizarea regiunii.
Vizele şi adopţiile
7. (C) Ministrul de Externe a spus că primirea în programul Visa Waiver este un obiectiv major pentru România. Ambasadorul a precizat că ofiţerul responsabil cu afacerile publice şi consulul general de la ambasada de la Bucureşti s-au întâlnit cu oficiali ai Ministerului de Externe pentru a discuta lansarea unei campanii de informare publică menite să reducă “refuzurile în serie” ale aplicanţilor români necalificaţi. El a spus de asemnea că Guvernul Statelor Unite va lucra cu companiile aeriene pentru a implementa schimbările necesare la procedurile de intrare şi iesire pentru a permite o revenire la pragul de refuz de 10 la sută pentru programul Visa Waiver. Ambasadorul a pus şi problema adopţiilor internaţionale, cerând ajutorul ministrului de Externe în funizarea actualizărilor pe cele 40 de cazuri care sunt în curs (cazuri de copii pe care americanii au încercat să-i adopte atunci când legea s-a schimbat) şi despre proiectele de amendamente făcute la actuala lege a adopţiilor şi care aşteaptă să fie analizate de premierul Boc. Ministrul de Externe a observat legătura naturală între cele două subiecte şi a spus că ar putea fi vorba de un “quid pro quo” (n.r. ceva în schimbul altui lucru).
Forumul de afaceri
8. (C) Ministrul de Externe a precizat că este important ca România să-şi dezvolte legăturile economice cu Statele Unite mai ales pe măsură ce ţara îşi revine din criza economică. El a părut interesat de ideea utilizării difuzărilor prin internet pentru a-i conecta România cu potenţialii investitori americani. Ambasadorul a oferit asistenţa ataşaţilor comerciali şi a sugerat crearea unui grup de lucru care să stabilească evenimentele viitoare.
Moldova
9. (C) Ambasadorul a declarat că vicepreşedintele Biden s-a întâlnit cu premierul Moldovei, Vlad Filat, pe 21 ianuarie în timpul vizitei acestuia la Washington. Ministrul de Externe a spus că România consideră evenimentele care au avut loc în Moldova în 2009 ca fiind o evoluţie pozitivă. Guvernul României lucrează în prezent pentru a furniza asistenţă suplimentară pentru infrastructura Moldovei. Ambasadorul a amintit de ajutorul oferit de Guvernul Statelor Unite Moldovei prin contractul Milliennium Challenge Account.
Turcia
10. (C) Baconschi a căutat ajutorul Statelor Unite pentru a convinge Turcia să devină mai flexibilă în abordarea cooperării regionale la Marea neagră. Ambasadorul a recunoscut că energia este un domeniu-cheie pentru cooperarea dintre România şi Turcia. Baconschi crede că 2010 va fi un an critic pentru proiectul gazoductului Nabucco.
Iran
11. (C) Ministrul de Externe a întrebat despre stadiul negocierilor Statelor Unite cu Iranul. Ambasadorul a recunoscut dificultatea încercării de normalizare a relaţiilor cu Iranul dar a precizat că este de părere că preşedintele Obama vrea să profite de posibilitatea derulării negocierilor cât de mult va putea. Ambasadorul a specificat că situaţia internă din Iran complică lucrurile dar trimisul special, ambasadorul Dennis Ross, a susţinut recent că, în cazul în care se vor continua negocierile, situaţia internă din Iran s-ar putea îmbunătăţi.
GITENSTEIN
