» Ucraina a intrat de ieri, in mod oficial, in campania electorala pentru prezidentialele din luna ianuarie. Revolutia oranj din 2004 este istorie: batalia din 2010 se va da intre Viktor Ianukovici, candidatul rusofonilor din est, si premierul Iulia Timosenko.
La cinci ani dupa evenimentele care l-au adus la putere, Viktor Iuscenko, presedintele in functie de la Kiev, are putine motive de satisfactie si si mai putine perspective politice. Conform sondajelor de opinie, nivelul sau de popularitate nu depasesete 5%, iar ucrainenii asteapta alegerile din ianuarie pentru a pune capat unei perioade de cinci ani in care luptele politice dintre liderii revolutiei oranj au fost dublate sau urmate de probleme economice, astazi puternic agravate de criza economica globala.
Aceleasi sondaje arata ca Viktor Ianukovici, adversarul revolutiei portocalii, cel a carui "victorie" frauduloasa a generat valul de proteste si refacerea scrutinului din 2004, este cel mai popular dintre candidatii ce isi vor disputa voturile ucrainenilor pe 17 ianuarie.
Cele mai recente studii electorale realizate de institutul SOCIS si citate de Kiev Post il crediteaza cu peste 28% din intentiile de vot, majoritatea adunate din regiunile rusofile si rusofone din sudul si estul Ucrainei. si mai neplacut pentru Iuscenko, daca studiile sociologice vor fi confirmate in prima runda de vot, fostul protejat al Moscovei se va confrunta in al doilea tur de scrutin cu premierul Iulia Timosenko.
Fosta aliata a lui Iuscenko in timpul protestelor din 2004, devenita rapid adversara sa politica, pare sa fi iesit invingatoare din confruntarea cu presedintele. Ea se bucura de increderea a 19% din ucraineni, majoritatea proveniti din centrul si vestul tarii, candva fieful politic al presedintelui.
Potrivit analistilor politici ucraineni, un al treilea candidat nu are mari sanse sa rastoarne situatia creionata de cercetarile electorale. Atat institutul SOCIS, cat si Centrul de cercetari sociologice Razumkov il plaseaza in pozitia a treia pe Arseni Iateniuk, ex-presedintele in varsta de 35 de ani al Parlamentului de la Kiev. "Nu cred ca al treilea candidat se va putea implica in disputa celor doi" candidati plasati in fruntea sondajelor, a apreciat pentru AFP Iuri Iakimenko, expert al Centrului Razumkov.
» Rusia, nu NATO
Indiferent care dintre cei doi favoriti va castiga turul al doilea, programat pentru luna februarie, scrutinul prezidential din Ucraina va insemna o suspendare pentru cel putin cinci ani a eforturilor Kievului de a adera la NATO, considera analistii ucraineni, citati de Kiev Post. Atat Viktor Ianukovici, candidatul sustinut fatis de Moscova in 2004, cat si Iulia Timosenko, ale carei afinitati externe se schimba in functie de moment, nu vor abandona directia democratica imprimata de revolutia portocalie, dar vor renunta, cel putin temporar, la efortul de aderare la NATO pentru a obtine o dezghetare a relatiilor cu Rusia, extrem de tensionate in prezent de politicile presedintelui Iuscenko.
In cei cinci ani care au urmat infrangerii favoritului Moscovei de catre Iuscenko, Moscova si Kievul au fost implicate in dispute acerbe legate de aprovizionarea cu gaze, statutul Flotei Ruse a Marii Negre, stationata in Crimeea, dar si de interpretarea in registre nationalist-propagandistice a istoriei celui de-al doilea razboi mondial si a perioadei staliniste. Atat Ianukovici, cat si Timosenko vor cauta sa atenueze aceste confruntari, chiar daca nu vor accepta o revenire a Ucrainei in sfera de influenta politica si economica a Moscovei, sustin analistii citati de Kiev Post.
» Relatie tensionata cu Romania
In ciuda optimismului din 2004 cu privire la relatia romano-ucraineana, cei cinci ani de mandat ai presedintelui Viktor Iuscenko – sau Traian Basescu – nu au adus o imbunatatire sesizabila a relatiilor bilaterale. Romania are un diferend mai putin cu Ucraina, nu datorita dialogului, ci a arbitrajului international. La inceputul acestui an, Curtea Internationala de Justitie de la Haga a transat disputa privind delimitarea zonelor economice exclusive din Marea Neagra, acceptand o parte importanta din argumentele romanesti.
Atmosfera incarcata de nationalism de la Kiev a dus la interpretari dintre cele mai variate al verdictului, insa, in majoritatea lor, acestea au daunat relatiilor bilaterale. Acelasi nationalism tensioneaza relatia Kiev-Bucuresti cand vine vorba de minoritatile nationale. Nu in ultimul rand, Romania si Ucraina se afla inca intr-o confruntare surda cu privire la constructia canalului de mare adancime Dunare-Marea Neagra, pe care Ucraina a inceput-o pe bratele Bastroe si Chilia fara consultarea Bucurestiului.
» Radare ucrainene in noul scut antiracheta
Daca, o data cu schimbarea de la Casa Alba, sustinerea Washingtonului pentru aderarea Ucrainei la NATO a fost eclipsata de noua abordare din realtia ruso-americana, Kievul nu a iesit din calculele strategice ale Washingtonului. In vizita sa la Kiev din luna iulie, vicepresedintele SUA, Joe Biden (foto) , a dat asigurari ca "resetarea" relatiei SUA-Rusia nu va avea loc pe spezele Ucrainei. Daca la momentul respectiv liderul american a oferit putine elemente cu privire la modul in care Administratia Obama intentioneaza sa continue cooperarea cu Kievul, saptamana trecuta viziunea Casei Albe s-a conturat: ambasadorul ucrainean in SUA, Oleg samsur, a anuntat ca SUA si Ucraina au demarat discutii oficiale in vederea unei eventuale utilizari a radarelor Ucrainei in noul sistem de aparare antibalistica conceput de Administratia Obama.
