Declaraţia lui Lavrov, făcută ieri, chiar în ziua în care Administraţia Obama urma să anunţe noua strategie nucleară a Statelor Unite, prin care limitează drastic condiţiile de recurs la armament nuclear, a fost gândită să producă un maximum de impact, în condiţiile în care analiştii ruşi continuă să se întrebe dacă Rusia câştigă sau pierde în urma semnării noului tratat. Potrivit lui Lavrov, Rusia are dreptul de a se retrage din tratat dacă va constata „o creştere cantitativă şi calitativă a apărării strategice antirachetă americane care să influenţeze semnificativ eficienţa forţelor strategice nucleare ruse”. Ministrul de Externe rus a precizat că evaluarea unei eventuale „creşteri calitative şi cantitative a apărării antirachetă” americane va fi făcută pe baze unilaterale de către „specialiştii militari” ruşi.
Declaraţiile lui Lavrov par să şubrezească fundaţiile noului tratat pe care preşedinţii Obama şi Medvedev urmează să îl semneze mâine la Praga, dar în rea¬litate este vorba despre o simplă scenografie diplomatică. Un articol publicat la sfârşitul lunii trecute de New York Times, care dezvăluie culisele negocierilor, susţine că publicarea unei declaraţii privind „dreptul Rusiei de a se retrage” a fost convenită deja de Obama cu Medvedev după ce preşedintele american l-a ameninţat pe omologul său rus că renunţă cu totul la tratat dacă Moscova insistă să includă în text referinţa la scutul antirachetă. Potrivit aceluiaşi articol, Medvedev „a plusat” cu includerea scutului după anunţul preşedintelui Băsescu că România a acceptat să găzduiască pe teritoriul său elemente ale apărării antirachetă. Surse apropiate Casei Albe au declarat NYT că ruşii au încercat prin această manevră să testeze hotărârea şi limitele lui Obama.
De altfel, Lavrov însuşi a recunoscut ieri că, în forma sa ac¬tuală, scutul antirachetă nu reprezintă o ameninţare la adresa Rusiei. „Planurile americane au mai multe stadii, iar primul stadiu, sistemele (antirachetă) regionale, nu afectează stabilitatea strategică şi nu creează nici o ameninţare pentru forţele nucleare strategice ruse”, a afirmat el ieri. Aceeaşi poziţie a fost afirmată la sfârşitul săptămânii trecute de Bogdan Aurescu, secretarul de stat pentru Afaceri strategice din MAE. Aurescu, care va conduce negocierile cu Washingtonul privind scutul, a subliniat pentru BBC că „ar fi un nonsens să afirmi că un sistem defensiv este direcţionat împotriva unei alte ţări”, dar a admis că România trebuie să concentreze mai multe eforturi şi energie pentru a „evita suspici¬unea” Moscovei. La rândul său, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a reafirmat într-un interviu o poziţie exprimată atât de secretarul de stat Hillary Clinton, cât şi de secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, privind faptul că Rusia a fost invitată să participe la scutul antirachetă.
La insistenţa Moscovei, noul tratat va include o menţiune
la existenţa unei „legături” între sistemele ofensive şi cele defensive, dar menţiunea nu atrage nici o obligaţie pentru semnatari.
