Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a anunţat că va participa la Summitul NATO-Rusia de la Lisabona şi va studia oferta făcută de Alianţă la Moscova de a intra în scutul antirachetă.
Reuniţi în celebra staţiune franceză Deauville, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele rus, Dmitri Medvedev, au convenit să promoveze un nou „parteneriat” între Moscova şi foştii inamici din timpul Războiului Rece, summitul în trei fiind marcat de gesturi de deschidere din partea liderului rus. Principalul semnal concret al acestui climat destins a fost confirmarea de către Medvedev de participare la apropiatul summit al NATO din 19-20 noiembrie de la Lisabona, care trebuie să adopte noua doctrină strategică asupra căreia, până acum, liderul de la Kremlin nu şi-a ascuns îngrijorările. Mai mult, preşedintele rus a făcut un pas spre Alianţa Nord-Atlantică şi în ceea ce priveşte alt subiect „iritant”: amplasarea scutului antirachetă destinat să protejeze teritoriul şi populaţiile Europei. Medvedev s-a declarat pregătit să studieze oferta NATO privind cooperarea Rusiei la scutul antirachetă, dacă i se va oferi un rol adecvat. „Cred că NATO va trebui să decidă cum vede alăturarea Rusiei la acest sistem.”
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, şi-a exprimat mulţumirea după ce Medvedev a făcut cunoscut acordul de a participa la Summitul de la Lisabona, subliniind că, şi în cazul în care Rusia nu se va alătura sistemului antirachetă, summitul va pecetlui reconcilierea dintre Rusia şi Alianţă, după răcirea intervenită după conflictul ruso-georgian din august 2008. La rândul lor, Sarkozy şi Merkel au exprimat dorinţa înregistrării de „progrese” în problema sensibilă a vizelor impuse Rusiei în UE, care perturbă încheierea unui acord între cele două părţi, răspunzând cererii lui Medvedev. La Summitul de la Deauville, în fapt un fel de G3, Franţa şi Germania, în afara abordării problemelor de securitate, au căutat să relanseze cooperarea cu Rusia, invitând-o să se îndrepte spre Vest.
Doctrina strategică rusă consideră NATO ca principala ameninţare pentru Rusia. Dar nu împiedică Moscova să aibă o atitudine cooperantă în dosarul afgan şi în problema sancţiunilor contra programului nuclear iranian. Atât Merkel, cât şi Sarkozy s-au declarat în favoarea iniţiativei lui Medvedev de refacere a „arhitecturii de securitate europeană”. Liderul de la Kremlin a declarat că există potenţial pentru rezolvarea conflictului transnistrean, dar acest lucru nu depinde doar de Rusia, ci şi „de poziţia R. Moldova, Transnistriei, României şi UE”. (La Bucureşti, Angela Merkel a încurajat România să semneze acordul privind regimul frontierei de stat cu R. Moldova. Anterior, parlamentari de la Berlin subliniaseră că semnarea acestui acord până la alegerile din 19 noiembrie din R. Moldova ar elimina acuzaţiile aduse unor formaţiuni politice de la Chişinău privind intenţiile de unire cu România.)
Caracterul straniu al acestei reuniuni în trei de la Deauville este absenţa oricărui reprezentant al UE. Italia şi Polonia s-au simţit excluse şi critici au venit şi din partea altor ţări europene. Surse diplomatice, citate de New York Times, arată că nici SUA nu văd cu ochi buni această întâlnire „între europeni”, la doar o lună distanţă de summitul NATO, existând temeri că europenii îşi vor diminua cheltuielile militare, mărind implicit participarea americanilor în sarcinile Alianţei. Totuşi, ambasadorul SUA la NATO a declarat că Washingtonul salută participarea Moscovei la dialogul pe scutul antirachetă în Europa. Cu câteva luni înainte, Medvedev declara: „am propus SUA ajutorul nostru în crearea unui sistem antirachetă gobal”. Cu alte cuvinte, Moscova se aşteaptă să fie acceptată în structurile economice şi militare europene şi transatlantice, jucând cu abilitate cartea energetică şi atuul materiilor prime.