Evenimentele de miercuri din Egipt şi Israel nu sunt încurajatoare pentru pacea într-o regiune afectată deja de violenţele sângeroase din Siria. Îngheţate de peste trei ani, negocierile de pace israelo-palestiniene sunt ameninţate de noile proiecte de colonizare ale statului evreu. În Egipt, forţele de securitate au dispersat două pieţe unde se adunau de mai mult timp partizanii preşedintelui islamist demis, Morsi, operaţiune violentă, soldată cu un număr incert de morţi.
Situaţia din Cairo era, ieri, extrem de tensionată, după asaltul din cursul dimineţii al forţelor de securitate pentru a dispersa două campusuri ale partizanilor lui Mohamed Morsi, şi diverşi martori menţionau zeci de victime, în timp ce Frăţia Musulmană evoca sute de morţi. Televiziunea de stat a prezentat imagini cu buldozere blindate în tabăra principală din Piaţa Rabaa Al-Adawiya.
Violenţe au fost raportate şi în alte părţi ale Egiptului, agenţia Mena relatând că trei biserici au fost atacate şi incendiate în centrul ţării, în zone cu numeroşi rezidenţi creştini copţi. Surse citate de Reuters au menţionat confruntări între forţe de securitate şi partizani pro-Morsi la Assiout şi Minya, aceştia din urmă blocând şoselele în Alexandria.
La amiază, autorităţile au precizat că a doua tabără a protestatarilor din Cairo, Nahda Square, se afla „sub control“. Militanţii islamişti au fost împrăştiaţi spre străzile din împrejurimile pieţei, zona fiind teatrul unui haos total. Potrivit corespondentului SkyNews la Cairo, nu a fost o simplă operaţiune de dispersare, ci un asalt masiv al armatei în principal asupra civililor neînarmaţi.
Blindatele de la ora 7
Potrivit unui martor, operaţiunea a debutat la ora 7 dimineaţa, când un buldozer a avansat spre baricadele din jurul taberei şi a dărâmat cărămizile şi sacii de nisip. Adepţii pro-Morsi au ripostat cu pietre şi au incendiat cauciucuri. În acelaşi timp, poliţia antitero în vehicule blindate avansa pe străzile învecinate. Câteva ore, aerul a fost de nerespirat din cauza gazelor lacrimogene. Dată fiind interdicţia ziariştilor de a rămâne în zonă, numărul victimelor varia de la o sursă la alta. Ziariştii occidentali au relatat că au văzut 40 de corpuri într-o morgă improvizată în jurul taberei.
Fraţii Musulmani nu se lasă
Ikhwanonline, site-ul Fraţilor Musulmani – puternica formaţiune islamistă din care provine Morsi şi care cheamă în stradă adepţii pentru a se opune noilor autorităţi provizorii – anunţa întâi 300, apoi 800 de morţi. Încă o dată, a chemat egiptenii să iasă în stradă pentru „a opri masacrul“. Ministerul Sănătăţii afirma că şapte persoane au murit şi 67 au fost rănite. Cel puţin doi membri ai forţelor de securitate figurează printre morţi. Reuters şi AFP au menţionat 40, respectiv 43 de morţi. Ministerul de Interne a precizat că pentru dispersarea protestatarilor au fost folosite doar gaze lacrimogene şi s-a tras cu arma doar asupra celor înarmaţi din cele două campusuri de protestatari. Guvernul s-a declarat hotărât să acţioneze împotriva tentativelor de atacare a clădirilor de stat şi a comisariatelor de poliţie. Marţi seară, la Cairo, violentele confruntări dintre partizanii şi opozanţii lui Morsi s-au soldat cu un mort, în timp ce militanţii pro-Morsi au sfidat iarăşi noua putere şi au manifestat în faţa mai multor ministere. Înaintea asaltului de miercuri, violenţele dintre cele două tabere au făcut peste 250 morţi. Partizanii lui Morsi au ocupat Piaţa Nahda şi Piaţa Al-Adawiya Rabaa de când acesta a fost înlăturat, la 3 iulie, şi cer repunerea lui în funcţie. Vorbind la BBC, ministrul egiptean de Externe, Nabil Fahmy, a precizat că taberele nu puteau continua la infinit.
UE şi capitalele occidentale s-au declarat preocupate de moartea manifestanţilor la Cairo şi au cerut părţilor să revină imediat la un proces politic.
O pace imposibilă?
Israelul a eliberat ieri 26 de prizonieri palestinieni, un act menit să deschidă calea negocierilor de pace cu palestinienii, demarate ieri la Ierusalim. Numai că diplomaţia a fost urmată de planurile israeliene de noi colonizări în teritoriile ocupate şi revendicate de palestinieni pentru viitorul lor stat. Convinşi să reia dialogul la presiunile secretarului de stat american John Kerry, israelienii şi palestinienii au acceptat să revină la masa negocierilor în anumite condiţii. Una dintre cerinţele palestinienilor este tocmai oprirea acestor construcţii ilicite. Dar taberele urmează să se înţeleagă şi asupra altui motiv de discordie – palestinienii doresc crearea statului lor pe bazele frontierelor din 1967, care includeau Fâşia Gaza.
Israelul poartă aceste negocieri cu rivalii Hamas-ului, mişcarea islamistă la putere în Gaza, liderii Autorităţii Palestiniene, care exercită o autonomie limitată în Cisiordania. Obiectivul este ajungerea la o reglementare finală sub forma unui stat palestinian independent, alături de Israel.
Mulţi palestinieni sunt sceptici, mai ales după anunţarea de către Israel a construirii de colonii în Cisiordania şi Ierusalimul de Est. Ca un nou afront pentru palestinieni, în ajunul deschiderii negocierilor de pace a fost publicată aprobarea finală a Ministerului israelian de Interne pentru 900 noi apartamente într-o zonă contestată a Ierusalimului. Media israeliană a relatat că acest anunţ a fost decis pentru a calma aripa dură a coaliţiei premierului Netanyahu, care face presiuni pentru continuarea colonizării cu scopul de a face imposibilă retragerea din Cisiordania sau orice concesiune asupra Ierusalimului de Est.
Yasser Abed Rabbo, un colaborator al lui Abbas, preşedintele Autorităţii Palestiniene, a declarat că expansiunea coloniilor israeliene în teritoriile ocupate sau anexate de Israel „ameninţă să eşueze negocierile de pace înainte de a începe“. John Kerry, aflat în vizită în Brazilia, a declarat că l-a chemat pe premierul Netanyahu şi a discutat despre problema colonizării, acesta menţionând că este decis „să nu perturbe ceea ce ar putea asigura pacea în viitor“.
