Vorbind despre alegerile de maine din Albania, presedintele acestei tari, Alfred Moisiu, aprecia ca „acestea trebuie sa confirme adoptarea de catre societate a normelor democratice europene. Ele trebuie sa fie castigate de Albania si albanezi mai degraba decat de partide”. Modul in care se vor desfasura alegerile reprezinta un „examen la democratie” pentru aceasta tara. Despre care in raportul din martie 2004 al Uniunii Europene (cu care Tirana spera sa semneze anul acesta Acordul de stabilizare si asociere) se spunea ca „nu a reusit sa se ridice la inaltimea asteptarilor in domeniile-cheie ale combaterii crimei organizate si coruptiei si in domeniul reformei justitiei si a administratiei publice”.
27 de partide si coalitii isi disputa cele 140 de locuri in Parlamentul de la Tirana, dintre acestea detasandu-se Partidul Socialist (PS, la putere din 1997), condus de actualul premier, Fatos Nano (55 de ani), si Partidul Democrat (PD, de centru-dreapta), al fostului pre-sedinte Sali Berisha (62 de ani), care vede in aceste alegeri ultima sansa de a reveni la putere dupa ce, in 1997, a fost silit sa renunte la functia suprema in stat, din cauza revoltei provocate de falimentul jocurilor piramidale care au inflorit in Albania dupa caderea comunismului, revolta de care au profitat din plin socialistii. Acuzandu-se reciproc de legaturi cu cercurile mafiote, cei doi protagonisti ai scenei politice de la Tirana nu au reusit sa convinga alegatorii, sondajele prelectorale indicand un avans de numai un procent al democratilor (creditati cu 35 la suta din intentiile de vot) fata de socialisti. De aceasta situatie doreste sa profite o a treia formatiune, Miscarea Socialista pen-tru Integrare, desprinsa din Partidul Socialist, sub conducerea fostului premier Ilir Meta (35 de ani), care spera ca va deveni un „arbitru” al vietii politice, spargand „monopolul” socialistilor si democratilor pe care ii acuza ca „tin Albania ostatica” de 12 ani.
Discursurile si promisiunile electorale nu au reusit sa convinga alegatorii preocupati de saracie, somaj si coruptie. Un raport recent al Bancii Mondiale si al ONU arata ca 25,4 la suta din albanezi traiesc sub pragul de saracie, cu mai putin de doi dolari pe zi. „Jumatate din saracii Albaniei sunt tineri sub 21 de ani, iar 5% din populatie traiesc intr-o saracie extrema, cu mai putin de un dolar pe zi”. Somajul, estimat oficial la 14 la suta, a atins, potrivit opozitiei, 50 la suta in regiunile cele mai sarace din nordul si nord-estul tarii. Albania nu a reusit sa atraga investitii straine, principala sursa de acoperire a deficitului bugetar constituind-o banii trimisi in tara de cei aproximativ 800.000 de albanezi care traiesc in strainatate. Economia subterana reprezinta 38 la suta din economia generala, iar valoarea drogurilor care tranziteaza Albania depaseste doua miliarde de dolari anual. Potrivit sondajelor, 38% din albanezi cred ca tara merge intr-o directie gresita. Alegatorii asteapta raspunsuri si rezolvari, dar nu mai au incredere in cei care ar trebui sa li le dea.
