» Cehia va deveni la 1 ianuarie 2009 prima tara din fostul bloc de la Varsovia care preia presedintia prin rotatie a Uniunii Europene. Praga va coordona si media pozitiile celor 27 de state membre intr-un moment delicat, in care Europa trebuie sa ia decizii dificile pe fundalul crizei financiare internationale si al conflictului din aceasta vara din Caucaz. Intr-un interviu acordat cu ocazia Zilei Nationale a Cehiei, ambasadorul ceh la Bucuresti, E.S. Petr Dokladal, prezinta prioritatile pe care Praga doreste sa le promoveze pe agenda Uniunii Europene in prima jumatate a anului 2009.
» Excelenta, mai sunt doua luni pana cand Cehia va deveni primul stat din fostul Pact de la Varsovia care preia presedintia prin rotatie a blocului comunitar. Care sunt prioritatile Pragai pentru semestrul presedintiei UE?
In privinta prioritatilor pentru presedintia Uniunii Europene, Cehia si-a coordonat agenda impreuna cu presedintia franceza si cu Suedia, viitoarea detinatoare a mandatului. Consider ca aceasta coordonare a fost foarte buna. Insa intotdeauna apar prioritati noi. In momentul in care am pregatit presedintia nu ne gandeam cat de importanta va fi problema crizei financiare globale. Azi este evident ca aceasta criza va fi una dintre prioritatile presedintiei cehe a UE. O alta prioritate va fi aplanarea conflictului din Caucaz.
Prioritatea specifica, pe care Cehia doreste insa sa o impuna pe langa aceste doua probleme, va fi punerea in practica a logoului "Uniunea Europeana fara bariere", respectiv crearea unei Europe libere, deschise si competitive. Vom acorda o atentie deosebita sprijinirii politicilor noi ale UE, orientate spre modernizarea economiei, sprijinirea stiintei si cercetarii, a inovatiilor si noilor tehnologii, pentru ca numai o astfel de Uniune va putea sa faca fata crizei financiare. Dorim, de asemenea, sa promovam eliminarea treptata a barierelor care continua sa existe in Uniune, pentru ca cetatenii intregii Europe sa poata beneficia de cele patru principii pentru care a fost creata Uniunea Europeana – libera circulatie a persoanelor, a capitalului, a serviciilor si a fortei de munca. Suntem convinsi ca, daca vom realiza aceste lucruri, intreaga Uniune va avea avantaje. Dorim, de asemenea, ca UE sa poata raspunde eficient unor provocari precum securitatea energetica.
Vom acorda o atentie deosebita acestui domeniu pentru ca dorim o aprovizionare sigura cu energie din surse diferite. Vom acorda atentie deschiderii Uniunii catre exterior, catre principalii parteneri internationali, dar si catre primirea unori potentiali noi membri. Vrem sa ne concentram asupra unor demersuri concrete in Balcanii de Vest, respectiv realizarii agendei stabilite la Consiliul European de la Salonic. Dorim facilitarea acordarii vizelor pentru cetatenii din Balcani.
» Viitorul Tratatului de la Lisabona ramane sub semnul intrebarii din cauza referendumului din Irlanda, cu toate ca majoritatea statelor membre l-au ratificat deja. Cehia este in prezent una dintre putinele state care nu au ratificat inca Tratatul. Va incepe Praga mandatul in fruntea UE fara a ratifica documentul?
Personal, mi-as dori foarte mult ca Cehia sa inceapa mandatul in fruntea UE sub auspiciile ratificarii Tratatului de la Lisabona. Dar, din pacate, nu pot sa garantez acest lucru. Decizia apartine celor doua camere ale parlamentului ceh. stiu insa ca o serie de partide politice cehe au o pozitie comuna in aceasta chestiune. In cadrul partidului de guvernare – Partidul Democrat Civic – exista si voci contra, dar si voci in favoarea ratificarii. Un rol important in procesul de decizie il va avea congresul acestui partid din 4 decembrie. Faptul ca premierul Mirek Topolanek a semnat Tratatul ma face insa sa fiu convins ca va face tot ceea ce ii sta in putinta pentru ratificarea documentului.
In mod categoric, ratificarea de catre Cehia va ajuta ca Tratatul sa intre in vigoare in viitor, insa – inca o data – nu pot oferi garantii in privinta aceasta.
» Liderii UE au convenit la ultimul Consiliu European ca pana in decembrie sa adopte strategia detaliata de reducere a emisiilor care genereaza incalzirea climatica globala. Alaturi de alte state, Praga si Bucurestiul au rezerve cu privire la modul in care vor fi calculate obligatiile fiecarui stat. In cazul in care compromisul nu va fi atins pana in decembrie, va renunta Cehia la pozitia actuala pentru a media un acord de pe pozitii neutre?
Consider ca abordarea noastra la Consiliile Europene de anul acesta a dovedit ca Republica Ceha este capabila si doreste gasirea compromisului pentru rezolvarea acestei probleme. Desigur, in calitate de viitor moderator al sedintelor Consiliului, Praga va trebui sa treaca oarecum in plan secund interesele nationale si sa ne concentram pe gasirea unei solutii pentru acest dosar.
Dar nu numai Cehia si Romania au probleme privind rezolvarea acestei situatii. Probabil ca vor fi mai multe state care nu vor dori sa-si impovareze cetatenii dupa 2013 cu o obligatie care ar afecta mult situatia sociala si ar limita dezvoltarea economica. Noi toti trebuie sa intelegem ca dorim o UE apropiata de cetatenii ei. Sunt necesare si sacrificii, dar cred ca toata lumea trebuie sa aiba senzatia ca lucrurile sunt fair, ca regulile sunt corecte pentru toata lumea.
Exista, intr-adevar, riscul ca acest compromis sa nu fie gasit pana in decembrie. In orice caz, cred ca este necesara o perioada de reflectie pentru a se gasi un anume modus videndi.
Nu exista dubii si nici presedintele ceh Vaclav Klaus nu se indoieste ca exista incalzire globala, dar intrebarea este daca noi, oamenii, putem sa influentam acest proces. si aici ma refer atat la mijloacele noastre financiare, dar si la coordonarea eforturilor cu alte tari care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Nu va fi insa corect sa nu tinem cont de considerente istorice in rezolvarea acestei probleme.
» Anul acesta s-au implinit 40 de ani de la evenimentele cunoscute sub denumirea generica Primavara de la Praga. Multi analisti dar si politicieni din estul UE au facut o comparatie intre evenimentele de acum patru decenii si criza din august din Caucaz. Ce linie va promova presedintia ceha a UE in relatiile cu Rusia de astazi?
As vrea sa spun ca nu sunt favorabil ideii de a face o comparatie intre evenimentele din 1968 si situatia din prezent din Caucaz. Cele doua evenimente au un context istoric diferit.
Situatia din Caucaz arata cat de important este sa se previna activarea conflictelor inghetate din zona. In orice caz, Cehia sustine integritatea teritoriala a Georgiei si aplicarea planului de pace convenit intre presedintii Nicolas Sarkozy si Dmitri Medvedev.
In acest moment este prematur insa sa discutam decizia luata la ultimul Consiliu European cu privire la viitoarea colaborare cu Rusia si cred ca va trebui sa asteptam sedinta din decembrie a Consiliului. Este important insa sa adoptam un punct de vedere comun cu privire la cum sa colaboram in continuare cu Federatia Rusa. Eu cred si sper ca in final ratiunea va invinge pentru ca Rusia este un partener important al UE. Avem radacini istorice si culturale comune, iar Rusia nu mai este Uniunea Sovietica.
In mod categoric va fi necesar sa continuam dialogul pe o serie intreaga de teme politice si economice. Intr-adevar, exista simptome care sugereaza ca acest dialog nu va fi usor, dar cred ca va trebui sa ne comportam corespunzator modului de rezolvare a conflictelor in secolul XXI.
» Romania este inca subiectul mecanismului de monitorizare postaderare si nu o data a fost criticata pentru ritmul lent al reformei in Justitie. Cum se face ca aceste critici nu au venit niciodata si din partea partenerilor Romaniei din zona estica a UE, din partea Cehiei, de exemplu?
Este logic, pentru ca majoritatea tarilor din Est au avut sau au in continuare probleme similare. Ar fi ipocrit din partea noastra sa criticam alte tari in masura in care la noi nu toate lucrurile sunt in perfecta ordine. Cred ca in privinta reformei in Justitie suntem mai avansati decat Romania si avem rezultate bune si in combaterea coruptiei, desi o serie de organizatii internationale precum Transparency International ne critica mai ales in acest domeniu.
Trebuie insa sa recunosc ca in domeniul Justitiei Cehia mai are multe de facut si cred ca un schimb de experienta intre tarile noastre ar fi util, chiar daca fiecare stat are un alt sistem juridic.
A inceput rejudecarea cazului Frantisek Priplata
» Au trecut trei ani de la un moment tensionat in relatiile ceho-romane – in 2005 investitorul ceh Frantisek Priplata, condamnat de Justitia romana la opt ani de inchisoare in cazul asasinarii liderului sindical Virgil Sahleanu, ajungea in Cehia. Atunci, Praga a refuzat oficial extradarea. Care credeti ca ar putea fi solutia pentru ca acest caz, aceasta situatie sa nu mai umbreasca dosarul relatiilor bilaterale?
Conform prevederilor constitutionale, Praga nu poate extrada catre alta tara un cetatean ceh. Reglementarile juridice in astfel de cazuri prevad insa ca instantele Cehiei vor judeca din nou intreg cazul pentru a putea recunoaste ca decizia instantei romanesti este indreptatita.
In cazul acesta, cetateanul respectiv va executa pedeapsa pe teritoriul ceh. In prezent, tribunalul din Brno incepe rejudecarea acestei cauze, dupa examinarea dosarului. In Cehia, ca si in Romania, Justitia este independenta si de aceea este greu de prevazut ce decizie va fi luata. Speram insa ca verdictul va fi corect si conform cu prevederile juridice europene, pentru ca Priplata a apelat si la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, unde procedurile se desfasoara in paralel cu actiunea din Cehia.
Doresc sa spun insa ca acest eveniment nu i-a afectat, din fericire, pe ceilalti investitori cehi, care in ultimii trei ani au demarat investitii importante in Romania. Am constatat in medii diferite din Romania ca investitorii cehi au un renume foarte bun si sunt considerati seriosi atat ca oameni, cat si ca profesionisti.
De asemenea, sunt convins ca cea mai mare parte a investitiilor cehe in Romania au importanta strategica si nu sunt investitii speculative. si aici ma gandesc la planurile vaste de investitii ale companiei CEZ in domeniul distributiei de gaze, PPF in domeniul asigurarilor, Zentiva in cel farmaceutic sau Hobas in infrastructura.
