Campioana României la volei nu a reuşit să gestioneze un avantaj luat în manşa tur şi nici momentul prielnic din propria sală, când Rodriguez şi ai lui au condus cu 2-1 la seturi, şi a sfârşit prin a părăsi a doua competiţie continentală în urma unui set de aur care a semănat cu întreg meciul. Şi ce bine începuse partida de duminică seara: tribune pline, atmosferă de spectacol şi un prim set perfect.
Parţialul din deschidere a fost de povestit nepoţilor, pentru că marinarii n-au greşit nimic, iar francezii n-au reuşit să găsească răspuns evoluţiei excelente a campionilor României. Sprijiniţi de tribune, constănţenii au închis setul la 25-13, un scor peste aşteptările optimiştilor şi o continuare a spectacolului oferit în meciul tur.
Setul 2 a fost cheia meciului. Relaxaţi prematur, marinarii au evoluat cu urcuşuri şi coborâşuri, fără a avea în faţă un adversar convins că poate face miracolul pe litoral, dar dispus măcar să încerce acest lucru. Serviciile lui Marko Ivovic, cel mai bun om al oaspeţilor, s-au dovedit aproape imposibil de returnat, iar cele ale lui Andrei Spânu, prea moi şi lipsite de curaj, şi Paris Volley s-a trezit, din nou, în meci.
Energizaţi de succesul parţial, oaspeţii au venit ca un tăvălug peste CVM în setul 3, dar, paradoxal, au picat exact când jocul mergea mai bine şi au cedat cu acelaşi 25-20 pe care îl reuşiseră ei anterior, după o veritabilă serie neagră începută la 18-14. Constanţa revenea astfel la timonă şi la un set de calificare şi toate cărţile păreau în favoarea gazdelor.
Conştienţi că îşi joacă ultima şansă, francezii au intrat la fel de tare şi în setul 4, unul în care Constanţa a rămas mereu aproape, a avut de câteva ori iniţiativa, dar nu a reuşit să apese pe trăgaci, mai ales pe fondul evoluţiei excepţionale a lui Sidibe. Parţialul s-a încheiat cu 25-23 şi cu impresia că dacă puneau osul mai tare, constănţenii ar fi sărbătorit calificarea în finală şi intrarea în istorie.
Din acest moment, jocul a intrat pe un făgaş aşteptat, cu francezii la timonă şi cu CVM încercând cu disperare să rămână în meci, lucru care nu s-a întâmplat. Prea multe greşeli, prea multe atacuri adverse la care nu a existat răspuns şi, de ce nu, doza de ghinion pe care numeni nu o dorea. Ca bonus, în setul de aur unde s-a intrat după 11-15, unul dintre tuşierii români a arătat aut la o minge care a „muşcat” mult din terenul francez şi pe care scria avantaj pe tabelă, probabil momentul decisiv al întregului meci. Finalul a fost trist, cu trei mingi irosite prea uşor de Constanţa, dar pentru care parizienii au zis „merci” şi care au stabilit calificata în finală, spre dezamăgirea unei săli mai pline ca niciodată la un meci de volei.
Rodriguez n-a mai strălucit
Deşi analizele partdei din semifinale încă se fac, probabil cel mai mare minus al constănţenilor a fost jocul lui Israel Rodrigue Calderon. Omul numărul unu al constănţenilor în Europa n-a prins cea mai strălucită zi, iar oaspeţii au transformat tot jocul într-un atac continuu la iberic, simţind excelent veriga slabă din jocul gazdelor. Cum nici Nemec, nici Massinatori sau ceilalţi jucători constănţeni n-au reuşit să compenseze incapacitatea lui Israel de a produce puncte în momente cheie, deznodământul a fost implacabil. Moldoveanul Bahov a devenit astfel omul meciului pentru Constanţa, iar Rodriguez a terminat abia al treilea în „statistici”, erorile din momentele în care meciul a stat în balanţă fiind, până la urmă, decisive.
